Sistemele de inteligență artificială ce animă actualii umanoizi nu înțeleg principiile fizice ale lumii reale, afirmă cercetătoarea Daniela Rus, directoare a Laboratorului de Informatică și Inteligență Artificială (CSAIL) de la Institutul Tehnologic Massachusetts (MIT) și fost consilier prezidențial pentru Știință și Tehnologie.
- Cercetătoarea a răspuns la cinci întrebări despre tehnologie și și-a împărtășit viziunea asupra viitorului domeniului într-un interviu pentru revista Politico.
Descrisă de Politico drept „una dintre cele mai importante personalități globale din studiul interfeței roboți-inteligență artificială și pionieră în robotica adaptativă”, Daniela Rus susține că provocarea în robotică „depășește mecanica”.
„Corpul fizic contribuie la calculul comportamentului”
Întrebată despre o idee inovatoare subestimată, experta în robotică vorbește despre inteligența încorporată. Aceasta afirmă că, de multe ori, se presupune că inteligența rezidă în creier sau în modelul AI, „dar corpul fizic ajută la calcularea comportamentului: mușchii reglează rigiditatea, tendoanele absorb energia”.
„În robotică, acest lucru înseamnă proiectarea de sisteme care nu doar execută planuri, ci și reacționează inteligent prin materialele și morfologia lor. Inteligența încorporată permite mașinilor să se adapteze în timp real, deoarece inteligența este distribuită în întregul sistem, nu doar codată în software”, adaugă directoarea CSAIL.
Provocarea ce depășește mecanica
„Umanoizii bipezi cu utilizare generală sunt departe de a fi practici din punct de vedere comercial sau operațional în viitorul apropiat”, susține Daniela Rus, la întrebarea despre tehnologia supraevaluată.
Directora de la MIT explică că forma umanoizilor, deși similară cu cea umană, este ineficientă din punct de vedere mecanic, dificil de echilibrat și costisitoare din punct de vedere energetic. „Menținerea stabilității pe două picioare necesită un control constant, cu lățime de bandă mare; manipularea mediului cu mâini asemeni celor umane în medii dinamice adaugă încă un nivel de complexitate”.
Experta în robotică evidențiază „o provocare ce depășește mecanica”: sistemele de inteligență artificială ce animă actualele umanoizi. Acestea, potrivit ei, „nu înțeleg principiile fizice care guvernează lumea reală”. „Nu pot raționa intuitiv despre masă, forță sau frecare, așa cum poate un copil”.
Contribuția necesară la finanțarea programelor de AI
Cercetătoarea susține necesitatea finanțării unui laborator național de inteligență artificială pentru stimularea inovației în domenii importante.
„Ce ar putea face guvernul în domeniul tehnologiei și nu face?”, a fost întrebată Daniela Rus. Aceasta a răspuns că, deși guvernul american investește în infrastructură critică, în era inteligenței artificiale, „trebuie să trateze calculul performant, gestionarea datelor și evaluarea modelelor ca infrastructură publică”.
„Acest lucru înseamnă finanțarea unui laborator național avansat de inteligență artificială și construirea unor baze de date federale securizate, respectând confidențialitatea, pentru a stimula inovația, în special în domenii precum sănătatea, schimbările climatice și educația”, susține ea.
„Mașinile schimbă percepția despre noi înșine”
Directoarea CSAIL a fost întrebată despre cartea care a influențat cel mai mult concepția sa despre viitor. Ea a menționat cartea „Al doilea sine: Calculatoarele și spiritul uman”, scrisă de sociologul Sherry Turkle.
Aceasta carte prezintă o abordare umanistă a tehnologiei, „reamintindu-ne că mașinile schimbă modul în care ne percepem pe noi înșine”. „Mi-a schimbat perspectiva asupra inteligenței artificiale și roboticii, nu doar ca instrumente, ci ca parteneri, și m-a inspirat să mă întreb: în ce fel de viitor vrem să trăim alături de mașinile inteligente?”, adaugă Rus.
Avansul rapid al inteligenței artificiale a surprins-o și pe ea
Întrebată ce a surprins-o cel mai mult în domeniul tehnologiei în acest an, Daniela Rus a declarat că nu se aștepta la „un progres atât de rapid al agenților de inteligență artificială în explorare, planificare și adaptare pe termen lung”.
Inteligența artificială este capabilă să raționeze prin sarcini, să se auto-depaneze și să formeze memorie între sesiuni, „evoluând rapid fără a fi concretizată”.
Totodată, experta observă o renaștere a inovației fizice: antreprenoriatul în domenii inovatoare, infrastructura spațială, reactoare modulare, noi tipuri de baterii și materie programabilă.
Cine este Daniela Rus
Daniela Rus, în vârstă de 62 de ani, s-a născut la Cluj. A emigrat în Statele Unite în anii 1980 și a obținut doctoratul în informatică la Universitatea Cornell. Din 2003, activează la MIT, contribuind la dezvoltarea diversificată a roboților.
În prezent, este directoarea Laboratorului de Informatică și Inteligență Artificială (CSAIL) de la MIT și șefa Laboratorului de Robotică Distribuită. Este prima femeie care conduce CSAIL și a făcut parte din Consiliul Prezidențial de Consilieri pentru Știință și Tehnologie în timpul primului mandat al lui Donald Trump.
Cercetările sale în robotică, inteligență artificială și știința datelor se concentrează pe autonomia roboților, având ca obiectiv să contribuie la un viitor în care roboții sunt integrați în viața de zi cu zi.
În 2024, a primit premiul John Scott pentru „cercetarea sa revoluționară în robotica, care a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții umane”, iar în 2025 a primit medalia IEEE Edison pentru „leadershipul și munca de pionierat în robotica modernă”.
