Se afirmă că nivelul de civilizație al unei națiuni se reflectă cel mai bine în modul în care își tratează femeile. Statisticile indică faptul că în ultimii 10 ani, aproape 500 de femei din România au fost ucise de către partenerii lor, actuali sau foști. Doar în 2025, numărul victimelor din România a ajuns la 51, iar tendințele par să fie în creștere.
Fostul ministru al Justiției, deputatul Alina Gorghiu, a inițiat, împreună cu alți 250 de legislatori din diverse orientări politice, un proiect de lege care incriminează femicidul și așteaptă aprobarea de către senatori.
Între timp, aceasta a oferit, în exclusivitate, o explicație pentru această criză socială în care se află România.
„România a ajuns în această situație deoarece, timp de ani de zile, violența domestică și femicidul nu au fost considerate probleme urgente de către stat și societate. Fenomenul a fost minimalizat, relativizat și trivializat, fiind propagată ideea că „se întâmplă între doi oameni” și că „afectează doar cuplul respectiv”.
Mult prea mult timp, violența în familie a fost percepută ca o problemă privată, nu una de securitate publică. Această mentalitate a dus la ignorarea semnalelor de alarmă, tratarea superficială a plângerilor și intervenții târzii sau formale. Când statul și societatea transmit, chiar și implicit, că „nu ne privește pe noi”, agresorii devin mai încrezători, iar victimele rămân singure. Lipsa unei educații adecvate în școli despre această temă contribuie la crearea de noi agresori!„
Cum definește femicidul fostul ministru al Justiției: „Este omorârea unei femei pentru că este femeie”
Potrivit deputatului liberal, „femicidul nu reprezintă o crimă întâmplătoare. Este uciderea unei femei pentru că este femeie.”
„De aceea, repet de fiecare dată: femicidul nu este o crimă întâmplătoare. Este omorârea unei femei pentru că îndeplinește rolul de femeie, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener, după o perioadă îndelungată de violență, control și amenințări. În aproape toate aceste cazuri, au existat semnale clare înainte de tragedie.”
Numărul victimelor feminine ucise în ultimii 10 ani și cele peste 70.000 de cazuri de violență domestică raportate anual nu reflectă „alegeri greșite” ale femeilor, ci un eșec sistemic: refuzul de a trata violența în familie ca o problemă publică gravă, previzibilă și prevenibilă”, a menționat Gorghiu pentru Gândul.
Referitor la măsurile concrete pentru prevenirea și reducerea fenomenului, Alina Gorghiu afirmă că inițiativele legislative anterioare au fost aplicate „adesea formal, fără continuitate și fără o monitorizare eficientă”.
„Până de curând, România a reacționat mai mult după tragédie, decât înainte. Deținem instrumente legale precum ordine de protecție, evacuarea agresorilor sau brățări electronice, dar implementarea lor a fost de multe ori superficială, fără continuitate și monitorizare reală.”
În prezent, există două propuneri legislative complementare menite să schimbe această situație.
Primul vizează proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, care recunoaște femicidul ca fenomen distinct, nu ca o „criză familială”. Această legislație pornește de la ideea că femicidul rezultă din escaladarea previzibilă a violenței și obligă autoritățile să identifice tiparele de risc, să colecteze date și să intervină înainte de a fi prea târziu.
Cel de-al doilea, proiectul de lege L485/2025, deja aprobat de Senat și aflat acum în dezbatere la Camera Deputaților, vizează consolidarea protecției victimelor violenței domestice și corectarea vulnerabilităților care au precedat de multe ori femicidul”, a adăugat Gorghiu pentru Gândul.
Totuși, nicio măsură nu poate fi implementată fără sprijin financiar din partea Guvernului, care stabilește bugetul necesar pentru astfel de acțiuni.
România are deja o strategie națională pentru prevenirea și gestionarea violenței în familie, elaborată de ANES pentru perioada 2022–2027, care implică explicit autoritățile locale în prevenție, suport pentru victime și raportare.
Această strategie oferă cadrul general, însă aplicarea sa a fost, până acum, diferită în funcție de comunitate, după cum menționează fostul ministru al Justiției.
Alina Gorghiu: „Statul trebuie să fie parte din soluție”
Noua lege pentru femicid aduce ca noutate faptul că „prevenția și protecția nu mai sunt opționale, ci obligații ale statului. Resursele vor fi alocate pentru: consiliere psihologică și psihoterapie; asistență juridică gratuită; adăposturi și spații sigure; instruirea polițiștilor, magistraților și asistenților sociali; monitorizarea agresorilor; colectarea și analizarea datelor și suport pentru copiii rămași orfani în urma femicidului.”
Deputatul recunoaște că „fără un cadru legislativ clar, aceste cheltuieli pot fi amânate sau ignorate. Legea obligă Guvernul să le integreze în buget.”
Proiectul legislativ mai specifică, printre altele, că „ieșirea dintr-o relație violentă reprezintă un proces, nu un gest de curaj pentru o zi.”
„Proiectul pentru femicid creează un cadru de prevenție și protecție extins, iar legea L485/2025 întărește instrumentele concrete:”
- Acces facilitat pentru victime la instanță;
- Ordine de protecție cu durată de până la 24 de luni pentru agresorii recidiviști;
- Consiliere psihologică și/sau terapie obligatorie pentru agresori;
- Monitorizarea strictă a respectării ordinelor de protecție;
- Sancțiuni clare pentru nerespectarea acestora.
Fără aceste măsuri, multe femei sunt nevoite să revină la agresor nu pentru că doresc, ci pentru lipsa unor alternative reale. Statul trebuie să fie parte din răspuns”, subliniază Gorghiu.
Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului este actualmente în dezbatere la Senat, urmând procedura de avizare.
„Sper ca începutul lunii martie să aducă adoptarea proiectului de către Parlament. Legislația L485/2025 a fost deja aprobată de Senat și așteaptă votul final în Camera Deputaților.
Aceste acte normative sunt despre siguranța publică, nu despre ideologii. Fiecare zi de întârziere reprezintă un risc real pentru femei și copii, iar presiunea cetățenilor este esențială pentru adoptarea lor rapidă.”
Statul începe, în sfârșit, să își asume rolul de protector, nu doar de martor la tragedii”, declară Gorghiu.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Ilie Bolojan: „Fiecare caz de femicid reprezintă o criză socială. Solicităm autorităților să își schimbe urgent strategiile”
- Criza violenței în România. „Amestecul mortal” din 2025, explicat de criminologul Dan Antonescu. „Un episod creat de o minte bolnavă” / „Impunitatea interpretată de agresori ca încurajare”
- 250 de parlamentari susțin amendamentele inițiate de reprezentanți ai PSD, menite să prevină și să combată femicidul și violența prealabilă
