Guvernul senegalez a descoperit miliarde de dolari în datorii oculte din administrația anterioară, o problemă gravă pentru o țară cu dificultăți financiare, amplificată de înghețarea liniei de creditare de către FMI.
Descoperirea a ridicat semne de întrebare privind monitorizarea financiară a Senegalului de către FMI, în cadrul unui program de împrumut anterior.
În septembrie trecut, noul cabinet al președintelui Bassirou Diomaye Faye a anunțat că un audit al finanțelor guvernamentale a relevat un deficit bugetar la sfârșitul anului 2023 de peste 10% din PIB, semnificativ mai mare decât estimările anterioare de 5%.
Guvernul Faye a demarat un audit suplimentar, iar FMI a suspendat linia de credit de 1,8 miliarde de dolari pe trei ani, acordată în iunie 2023.
De atunci, autoritățile senegaleze caută să stabilească amploarea totală a datoriei și să mențină funcționarea guvernului, confruntându-se cu resurse limitate și lipsa accesului la fondurile FMI sau la piețele internaționale de obligațiuni.
Originea sumelor nedeclarate rămâne necunoscută. Actualul prim-ministru, Ousmane Sonko, acuză guvernul anterior de corupție, cu procese în curs legate de presupuse abuzuri de fonduri destinate combaterii COVID-19.
Diferența de îndatorare depășește 40% din PIB
O analiză a Curții de Conturi din februarie a estimat datoria totală a Senegalului la sfârșitul anului 2023 la 99,7% din PIB, semnificativ mai mare decât cifra oficială de 74,41%. Această nouă estimare sugerează datorii ascunse de aproximativ 7 miliarde de dolari.
Datele preliminare din iunie indică o datorie a guvernului central de circa 23,2 trilioane de franci CFA (41,73 miliarde de dolari) până la sfârșitul anului 2024, o creștere de peste 27% față de finalul anului 2023.
Aceasta se traduce într-un raport datorie/PIB de 119%, potrivit unui economist de la Barclays, care a subliniat riscurile pentru stabilitatea financiară a țării.
În urma retrogradării ratingului de către S&P, datoriile ascunse sunt estimate la aproximativ 13 miliarde de dolari, iar raportul datorie/PIB la 118%. Această situație plasează Senegalul printre țările cu cea mai mare îndatorare din Africa.
Comentariile FMI asupra situației
Senegalul nu este primul exemplu de țară africană cu datorii ascunse. Scandalul din Mozambic cu obligațiuni „pentru ton” este un precedent cunoscut.
FMI, criticat pentru detectarea insuficientă a împrumuturilor ascuns, nu a oferit un comentariu la solicitarea Reuters, menționând evaluarea situației când va avea toate datele necesare.
Consiliul Executiv al FMI trebuie să decidă asupra unei excepții pentru dezvăluirile insuficiente sau să solicite restituirea tranșelor deja acordate. O excepție ar permite o negociere a unui nou program de împrumut.
Este puțin probabil ca FMI să solicite anularea fondurilor, ceea ce ar pedepsi transparența guvernului actual. Negocierile se prelungesc.
Senegalul spera obținerea unui nou acord cu FMI până în iunie. O decizie privind derogarea este improbabilă înainte de iunie sau iulie. Guvernul a declarat că a împărtășit FMI toate rezultatele exercițiului său de corectare a datelor.
Surse apropiate negocierilor anticipează o decizie în septembrie, însă FMI ar putea discuta cazul anterior.
Opțiunile guvernului senegalez
Prim-ministrul Sonko a declarat că planul de redresare economică va explica cetățenilor cum va fi refăcută economia țării.
Un acord cu FMI ar ajuta la finanțarea planului și ar restabili încrederea investitorilor străini. Senegalul trebuie să demonstreze o revenire la sustenabilitate fiscală.
Autoritățile anunță recalcularea bazei economice a țării pentru prima dată din 2018 pentru a obține un raport datorie/PIB mai favorabil.
O altă opțiune e reeșalonarea datoriilor, dar se anticipează evitarea unei restructurări complete.
Apartenența la UEMOA poate oferi acces la valută forte pentru rambursări, însă o restructurare ar putea afecta negativ băncile din regiune.
