De ce Germania crește pensiile în timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, de ce Berlinul reușește și Bucureștiul nu

Nistor Florin
4 Citit minim
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București

După anunțul Germaniei privind creșterea salariului minim, țara se pregătește pentru majorarea pensiilor. Începând cu 1 iulie 2026, pensiile în Germania ar putea fi majorate cu 3,73%, conform raportului privind securitatea socială pentru anul 2025, obținut de Reuters. În România, pensionarii din Pilonul I rămân cu pensiile înghețate, iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie distribuite în tranșe. De ce?

Pensiile în România sunt înghețate până la reducerea deficitului

În timp ce în Germania se discută despre creșterea pensiilor, în România acestea rămân blocate în acest an, după ce indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu a fost realizată. Mai mult, pensiile vor fi menținute la nivelul actual și în 2026, întrucât indexarea planificată pentru 1 ianuarie a fost anulată din cauza unui deficit bugetar semnificativ. Statul român nu va putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va coborî sub 5%.

Momentan, România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Rata anuală a inflației a atins 9,85% în luna august, conform datelor publicate joi de BNR.

Ilie Bolojan a declarat pe 28 octombrie, în cadrul unei întâlniri cu comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, că ținta pentru deficitul de anul viitor se va apropia de 6%. În 2024, România a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB.

Pensiile din Pilonul II, cu retrageri restricționate

Pe 15 octombrie, Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege pentru gestionarea fondurilor private de pensii (Pilonul II), care stabilește condițiile pentru retragerea fondurilor acumulate. Legislația urmează să fie promulgată de președintele țării. Potrivit noii legi, românii pot retrage până la 30% din suma acumulată înainte de pensionare, restul urmând să fie distribuit în tranșe egale pe o perioadă de 8 ani.

Cea mai mare pensie specială, de 69.343 lei brut

În septembrie, în România erau 4.571.989 de pensionari, cu o pensie medie lunară de 2.816 lei. Valoarea totală a drepturilor de pensie pentru luna respectivă a fost de 12,8 miliarde de lei.

Numărul pensionarilor cu pensii speciale (pensiile de serviciu) era de 11.759. Contribuțiile pentru aceste beneficii provin atât din bugetul asigurărilor sociale, cât și din bugetul de stat pentru acoperirea diferenței de fonduri.

Media pensiilor speciale este de 25.000 de lei lunar, iar vârsta de pensionare este de 50 de ani, uneori chiar mai tânără, de 48 de ani.

Cea mai mare pensie specială este atribuită magistraților și ajunge la 69.343 de lei brut, echivalent cu 56.700 de lei net (aproximativ 11.150 de euro). Contribuția de la fondul de pensii pentru această sumă este de 21.000 de lei, restul fiind suportat de stat, din bugetul public.

Referitor la proiectul de lege pentru modificarea pensiilor speciale, Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat decizia de două ori, fiind apoi respins. Actul normativ prevedea reducerea pensiilor magistraților la 70% din ultimul salariu net, față de 80% în prezent, precum și creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani.

Majorarea pensiilor în Germania depășește inflația

Se estimează că majorarea pensiilor în Germania va fi peste nivelul inflației prognozate de aproximativ 2%. Decizia finală va fi luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3% în octombrie, comparativ cu 9,85% în România, în luna august.

Recomandarea autorului:

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns