Ungaria clarifică statutul proprietăților și investește în siguranța juridică. Polonia oferă vouchere, credite subvenționate și locuințe sociale. România, în schimb, rămâne blocată între birocrație, promisiuni electorale și prețuri extrem de mari.
Ungaria: terenuri „împrejmuite” transformate în locuințe legale
Guvernul Orban a realizat în câteva luni ceea ce România nu a reușit din 1990: a stabilit un cadru clar pentru o piață imobiliară în care sute de mii de terenuri aveau un statut juridic confuz.
Sursa foto: Portofoliu.hu
„Terenurile împrejmuite” – mici parcele din zona periferică a orașelor, utilizate odinioară pentru hobby-uri agricole sau case de weekend, devin acum terenuri locuibile, legale și eligibile pentru finanțare.
După ani de consultări și presiuni din partea administrațiilor locale, Budapesta a modificat legea cadastrului funciar: proprietarii pot solicita scoaterea terenurilor din circuitul agricol, fără sancțiuni sau proceduri complicate, și reclasificarea lor ca zone rezidențiale.
Această clarificare juridică simplificată a deschis practic o piață imensă. Mii de parcele care anterior nu puteau fi vândute, construite sau ipotecate pot deveni acum locuințe permanente pentru tineri sau familii cu venituri modeste.
Astfel, în jurul capitalei maghiare, la Dunakeszi, Szentendre, Érd sau Szigetszentmiklós, precum și în orașe precum Debrețin, Kecskemét sau Győr, se prefigurează o creștere a construcției de locuințe mici și accesibile. Pentru mulți tineri din Ungaria, aceasta reprezintă o șansă reală de a avea o locuință legală și finanțată în zonele periferice.
Polonia: sprijin direct pentru construcția de locuințe
La Varșovia, guvernul nu doar „elucidează” situația, ci oferă și subvenții directe. În Polonia, locuința a devenit o prioritate a politicii publice, rezultatele fiind vizibile în sondaje și în nivelul de încredere al populației.
Sursa foto: Profimedia
Conform unui studiu CBOS realizat la sfârșitul verii, peste 51% dintre polonezi consideră că statul trebuie să ajute la achiziția sau construcția locuințelor proprii. Guvernul a introdus vouchere pentru locuințe, credite cu subvenții și programe extinse de locuințe sociale cu opțiune de cumpărare.
De asemenea, 75% dintre polonezi susțin suportul financiar pentru locuințe sociale și facilitarea accesului la terenuri pentru construcții. În plus, a fost implementat un sistem de verificare a veniturilor pentru chiriașii din locuințele municipale, pentru a direcționa ajutoarele doar către cei cu nevoi reale.
Prin aceste măsuri, Polonia a reușit să mențină o piață imobiliară accesibilă clasei de mijloc, evitând monopolul dezvoltatorilor.
România: între birocrație, promisiuni și costurile tot mai mari ale locuințelor
Și în România, piața imobiliară suferă din cauza lipsei de strategii clare, în timp ce prețurile cresc rapid și oamenii nu-și mai pot permite să-și cumpere o locuință. Tinerii se confruntă cu chirii în creștere și credite dificil de accesat.
Sursa foto: Mediafax
Programul „Prima Casă” a devenit o soluție rigidă, neadaptată la prețurile actuale. În același timp, locuințele sociale aproape că lipsesc, iar construcția anuală de locuințe publice este de zece ori mai mică decât în Ungaria sau Polonia.
Prețurile imobiliarelor au crescut semnificativ în ultimii ani, cu o medie de 15%, iar în București, un apartament de acum doi ani, care costa 100.000 de euro, ajunge la peste 130.000 de euro.
În Ungaria, o simplă semnătură pe un decret a permis eliberarea a mii de hectare pentru construcții. În Polonia, voucherele guvernamentale au facilitat prima achiziție de locuință pentru zeci de mii de tineri. În România, însă, obținerea unui aviz pentru racordul la gaze depășește timpul necesar pentru ridicarea unei case în Polonia.
Ungurii au înțeles că o piață imobiliară sănătoasă necesită reguli clare și predictibile, iar polonezii au realizat că intervenția statului este crucială pentru accesul la locuințe decente. România continuă să creadă că piața „se va regla singură”, în timp ce tinerii părăsesc țara, iar orașele se sufocă sub construcțiile fără infrastructură adecvată.
Surse foto: Profimedia / Mediafax
