Prețul mediu al benzinei a atins în România 7,36 lei pe litru la data de 17 decembrie, fiind cel mai redus nivel din ultimii ani, după iulie 2025, când s-a înregistrat un prag de 6,98 lei pe litru. La începutul lunii august, s-a consemnat o creștere a tarifelor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei la 2,78 lei pe litru.
În prezent, circa 55% din costul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de autorități, incluzând TVA și accize.
Expertul Radu Puiu de la XTB România menționează că, în ciuda reducerii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca tarifele la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie.
La începutul anului viitor, se preconizează o nouă creștere a accizelor. Ministerul Finanțelor a comunicat că, începând cu 1 ianuarie, acciza pentru benzină va urca la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la actualul nivel de 2,54 lei.
Astfel, se estimatează o creștere suplimentară a prețurilor cu circa 30-40 de bani pe litru, aplicabilă încă de la miezul nopții de Revelion, de la ora 00:00.
Cauzele acestui scenariu
De la începutul anului, prețul barilului de petrol Brent, principalul reper de referință global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril în decembrie. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă cel mai redus prag din ianuarie 2021, conform analistului.
Presiunea asupra tarifelor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea devine, în general, mai economică în timpul iernii, ceea ce contribuie la reducerea tarifelor pentru combustibili.
Din punct de vedere geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera perioade de volatilitate pe termen scurt. Totuși, aceste evenimente nu influențează în mod fundamental piața și nu modifică tendința generală de scădere, în contextul suprasolicitării pieței.
Presiuni pe termen lung
Organizația Internațională pentru Energie (AIE) prognozează că întrecerea surplusului de petrol în 2026 ar putea ajunge la 4 milioane de barili zilnic, reprezentând cel mai mare și persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, de asemenea, un surplus semnificativ, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței.
Cresterea sezonieră a mobilităților sporește cererea de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ stabilă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun de bază, cererea nu scade odată cu majorarea tarifelor, întrucât transportul cu vehicule pe combustibili fosili rămâne esențial pentru majoritatea utilizatorilor. Atâta timp cât piața este dominată de astfel de autovehicule, consumatorii vor suporta costuri mai ridicate.
Previziunile indică menținerea prețurilor scăzute ale carburantilor pe o perioadă îndelungată în anul 2026, datorită surplusului global de țiței. Un eventual acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea accelera această tendință, prin restituirea pe piața mondială a unor volume suplimentare de petrol rusesc.
