Reforma administrației publice locale reprezintă un subiect intens dezbătut în spațiul public și a revenit în actualitate odată cu guvernarea Ilie Bolojan. Liderul excepțional și-a asumat această inițiativă, însă cele mai recente discuții cu primarii comunelor din România nu au avut rezultate concrete. Analistul economic Adrian Negrescu evidențiază de ce structura primăriilor locale, care provine din anii 1960, este depășită și bugetofagă.
Într-o postare pe rețelele sociale, economistul Adrian Negrescu subliniază că structura administrației locale este veche de peste 50 de ani. Mai grav, multe comune există doar pe hârtie, iar sume considerabile de bani se scurg din bugetul central către unități teritoriale fictive.
Mii de localități inexistente, susținute artificial din fonduri centrale
România funcționează pe o structură administrativă concepută în urmă cu peste jumătate de secol, o arhitectură instituțională care, în 2026, se va dovedi nu doar ineficientă, ci și în pragul falimentului. Deși clasa politică evită adesea tema sensibilă a reformei administrative, cifrele dezvăluie o realitate economică dificil de suportat: mii de localități sunt susținute doar pe hârtie, fiind menținute artificial prin transferuri financiare de la bugetul central, în timp ce cheltuielile cu aparatul administrativ sunt în creștere necontrolată.
Analizele teritoriale arată că România este fragmentată în 2.862 de comune, care acoperă o suprafață de 87% din teritoriul național și găzduiesc aproape jumătate din populație (49%). Todată această rețea administrativă vastă este, în mare parte, impotentă financiar. Autonomia locală în privința veniturilor este de doar 17%, ceea ce indică dependența primarilor de fondurile centrale sau județene. În practică, peste 80% din bugetele localităților provin din transferuri de la Guvern, transformând autonomia locală într-un simplu mit”
Taxele și impozitele locale acoperă doar 16% din bugetul unei primării, la jumătate față de media UE
Analistul economic evidențiază diferențele majore față de standardele occidentale. În timp ce în Uniunea Europeană, media comunelor autosustenabile este de 70%, în România, doar 28% dintre unitățile administrativ-teritoriale reușesc să fie finanțate din surse proprii.
”Restul sunt dependente cronico de sprijinul statului pentru a evita colapsul. Situația devine încă mai critică atunci când analizăm capacitatea de colectare. Taxele și impozitele locale acoperă, în medie, doar 16% din necesarul bugetar al primăriilor, față de 32% în media comunității europene.
Această performanță fiscală scăzută, alături de cheltuieli de funcționare ridicate, a dus la un record negativ: 90% dintre primăriile din România funcționează pe deficit. În comparație, media europeană a primăriilor în deficit este de doar 15%”, precizează Negrescu.
Chiar și în condiții de pierdere, primăriile extind schemele de personal, salariu mediu de 6.000 lei pentru activități administrative
Este alarmant faptul că, în pofida pierderilor financiare semnificative și a avansului digitalizării, primăriile continuă să angajeze în mod frecvent, salariul mediu în sectorul administrativ fiind peste media națională.
Adrian Negrescu subliniază nevoia urgentă de reformă administrativă, fiind singura țară din UE în care organizarea teritorială este învechită, din anii 1960.
- ”În ciuda faptului că primăriile nu generează venituri proprii și depind în totalitate de fondurile statului, aparatul administrativ s-a extins în ultimul deceniu, cu peste 50.000 de posturi noi, o creștere dificil de justificat în contextul digitalizării și depopulării satelor.
- Mai mult, costurile cu personalul au crescut exponențial. Salariul mediu într-o primărie a atins 6.000 de lei lunar, marcând o creștere de 24% în 2024 față de anul precedent.
- Concluzia este clară: România are nevoie esențială de o reformă administrativă. Suntem singura țară din UE care păstrează o organizare teritorială învechită, ignorând realitățile demografice și economice actuale. Fără consolidarea comunelor și reducerea risipei bugetare, disparitatea față de restul Europei va continua să se adâncească.
INSTRUCȚIUNEA AUTORULUI
