Sărbătorile de iarnă aduc, în mod tradițional, emoție, magie și recunoștință, precum și bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Masa festivă de Crăciun, încărcată cu delicatese, ar trebui să reprezinte un simplu motiv pentru a ne reuni și a savura aceste momente speciale. Cu toate acestea, adesea, paradoxal, pe durata sărbătorilor sau în preajma lor, pot apărea sentimente de anxietate și depresie – în situații severe, chiar tentative de suicid – fenomene despre care specialiștii afirmă că sunt mai frecvente și mai intense în apropierea unor evenimente importante, când presiunea socială devine mai mare și mai apăsătoare.
Este bine de știut că, în 2025, peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat sprijin pentru sănătate mintală au prezentat probleme grave, uneori ajungând până la tentative de suicid, conform datelor publicate de Salvați Copiii.
- Un din patru copii care beneficiază de consiliere psihologică în cadrul Salvați Copiii a avut manifestări de anxietate și a necesitat sprijin psiho-emoțional;
- Intensitatea utilizării problematice a rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, conform Organizației Mondiale a Sănătății. România înregistrează cea mai ridicată rată din Europa, cu 22% dintre adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori se înregistrează în Țările de Jos, cu 5%.
„Când ne oprim din alergare, începem să percepem ceea ce am evitat tot anul”
Ana Bogdan, specialist în psihoterapie cognitiv-comportamentală, psiholog clinician și analist comportamental, explică, pentru Gândul, motivul pentru care, din punct de vedere psihic, sărbătorile pot amplifica anumite stări emoționale.
„Sărbătorile nu creează neapărat emoții, ci le aduc în față. Bucuria devine mai intensă, dar și tristețea devine mai vizibilă. Acest lucru se întâmplă deoarece ritmul devine mai lent. În aceste momente, încetarea activităților ne face să auzim mai clar ceea ce am evitat pe parcursul anului. Ne comparăm cu așteptările proprii, promisiunile făcute la început de an sau cu imaginile idealizate ale fericirii apărute peste tot. Diferența dintre ceea ce este și ceea ce ar fi trebuit să fie naște durere.”
Sărbătorile readuc în prim-plan pierderile: persoanele dragi care au fost, odată, din apropierea noastră și care nu mai sunt. Apar și întrebări: de ce nu sunt fericit, chiar dacă am tot ce mi-aș dori? Emotiile nu răspund însă la logică. În plus, o altă cauză a suferinței în această perioadă o reprezintă presiunea de a fi fericiti obligatoriu. Ni se cere să zâmbim, să fim recunoscători, să ne bucurăm. Când nu reușim, ne simțim ca și cum am eșuat la cel mai important test, cel al fericirii. Și ne permitem din ce în ce mai puțin să fim sinceri cu noi înșine.”
Ana Bogdan, specialist în psihoterapie cognitiv-comportamentală, psiholog clinician și analist comportamental
„Cum putem combate stările depresive din preajma sărbătorilor: ‘Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte!’”
„Primul pas este acceptarea. Să ne reconfirmăm, fără a ne judeca, că emoțiile sunt ale noastre și este în regulă să le simțim. Emoțiile nu țin cont de calendar, iar refuzul de a le accepta nu le va face să dispară, ci doar să se intensifice. Al doilea pas este reducerea așteptărilor. Sărbătorile nu trebuie neapărat să fie magice. Pot fi pur și simplu autentice: un moment de liniște, o conversație sinceră, un gest mic, dar plin de adevăr.”
„Să ne amintim că sărbătorile nu sunt despre fericire constantă”
Important este să căutăm conexiuni autentice, nu cele artificiale, din fotografii sau urări standard. Vulnerabilitatea nu dă greș în timpul sărbătorilor. Pentru unii, gesturile simple precum aprinderea unui lumînare pentru o persoană dragă, o plimbare în liniște sau câteva rânduri așternute pe hârtie pentru sine pot fi sprijinuri valoroase. Aceste acțiuni nu elimină durerea, dar o pot așeza într-un spațiu sigur, unde poate exista. Cel mai important, însă, este să ne amintim că sărbătorile sunt despre apropiere: de ceilalți, dar mai ales de propriile noastre sentimente și nevoi.”, a concluzionat Ana Bogdan.
Până la 15% dintre persoanele cu depresie netratată pot deceda prin suicid
Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% dintre europeni, adică aproximativ 40 de milioane de persoane. În plus, pandemia de COVID-19 a dus la o creștere cu 25% a prevalenței anxietății și depresiei la nivel global.
- Prevenția rămâne un obiectiv esențial, dar în România în 2023, doar 3% din bugete sunt dedicate sănătății mentale, comparativ cu peste 5% în peste 60% dintre țările europene.
- Depresia reprezintă principalul factor responsabil pentru sinucidere, răspunzând de aproximativ 60% din totalul cazurilor la nivel mondial. Până la 15% dintre persoanele nevindecate pot ajunge la suicid, potrivit unei analize realizate de The Health Policy Partnership, parte a inițiativei Words to Actions.
- Conform datelor citate, în România, costurile anuale ale sănătății mentale, directe și indirecte, ajung la 3,4 miliarde de euro, în timp ce procentul din PIB alocat anual sănătății mentale este de 2,12%, comparativ cu 4% în Uniunea Europeană în ansamblu.
- România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media europeană de 17. În țară, doar 3% din bugete sunt dedicați sănătății mintale, față de peste 5% în alte state europene.
Recomandări importante:
- „Sunt trist, dar mă accept așa cum sunt!” – Povestiri ale adolescenților despre dificultățile lor, de la un psihoterapeut. Pericolele izolării și ale suicidului în rândul tinerilor
- Consumul excesiv de alcool, tutun și droguri – vulnerabilități ale adolescenților din București, conform raportului de cercetare „Planet Youth”, exemplu de prevenție islandeză
