Pe măsură ce înaintează în vârstă, percepția asupra timpului se schimbă. Specialiștii în psihologie consideră, însă, că acest fenomen depinde în mare măsură de modul în care ne raportăm la anumite evenimente. Cu cât ne lăsăm tot mai mult prada rutinei și evităm experiențele noi, cu atât timpul capătă o semnificație diferită. Practic, uităm să mai trăim conștient.
Chiar dacă Albert Einstein a introdus teoria relativității timpului, conform căreia o oră petrecută alături de o persoană plăcută trece rapid, iar o clipă petrecută lângă o suprafață încinsă pare eternă, studiile indică faptul că percepția noastră despre rapiditatea trecerii timpului devine mai accelerată odată cu înaintarea în vârstă.
Un studiu recent arată că majoritatea locuitorilor din Marea Britanie resimt că sărbătorile de iarnă se apropie mai repede în fiecare an, în timp ce persoanele din Irak percep Ramadanul ca venind mai devreme.
„Timpul fizic nu se equilibrează întotdeauna cu timpul mental”, explică Adrian Bejan, profesor de inginerie mecanică și autor al volumului „Timp și frumusețe: De ce timpul zboară și frumusețea nu se pierde niciodată”. „Percepția asupra timpului nu este identică pentru toți.”
De ce credem că timpul trecea diferit în copilărie
„Creierul procesază mai puține imagini decât era obișnuit să proceseze în copilărie”, afirmă Bejan. El susține că rata de procesare vizuală încetinește odată cu înaintarea în vârstă; pe măsură ce rețelele neuronale din creier se dezvoltă, semnalele electrice trebuie să parcurgă distanțe mai mari, încetinind timpul de reacție. Rezultatul? Percepția de a avea mai puține „cadre pe secundă” și, implicit, senzația că timpul trece mai repede. Este ca un album de ilustrații – cu mai puține imagini, răsfoirea devine mai rapidă.
„Adesea, oamenii sunt surprinși de cât de multe își amintesc din tinerețe, amintiri care păreau să dureze o eternitate”, afirmă el, citat de The Independent. „Nu este vorba despre experiențe mai profunde sau mai importante, ci despre faptul că acestea au fost procesate cu o viteză mai mare.”
Mai mult, cu cât timpul de viață trăit până acum este mai scurt, cu atât un anumit interval reprezintă o proporție mai mare din totalitatea perioadei. De exemplu, pentru un copil de patru ani, un an este o parte mai semnificativă a vieții decât pentru o persoană de 40 de ani, ceea ce explică percepția că acea perioadă pare mai lungă și mai importantă.
Este benefic să explorăm experiențe noi pentru a percepe diferit timpul
Deși anumite procese fiziologice nu pot fi influențate, există și factori controlabili care pot modifica percepția despre trecerea timpului. Un motiv pentru care tinerii simt că timpul trece mai lent este că creierul lor este programat să caute experiențe noi, explică Bejan. În copilărie, apar tot timpul oportunități de a descoperi noi activități.
Pe măsură ce îmbătrânim, devine mai ușor să rămânem în zona de confort, refuzând să căutăm noutăți sau să ne aventurăm în necunoscut. Chiar și încercarea unui aliment necunoscut poate părea o provocare prea mare.
Repețând aceleași activități săptămână de săptămână și nu oferind creierului stimulente interesante, timpul devine uniform și tot mai monoton, iar zilele, luni și anii se contopesc. Astfel, senzația de accelerare a timpului devine tot mai acută.
În schimb, rememorarea unor perioade pline de evenimente intense creează impresia că timpul s-a întins și a fost mai lung, susține Cindy Lustig, psiholog la Universitatea din Michigan.
Petrecerea timpului în mod variat, explorând trasee diferite, hobby-uri sau genuri muzicale diferite, poate fi cheia pentru a prelungi senzația de.’timp și a trăi mai deplin.
„Reduceți ritmul, încercați activități noi pentru a evita rutina”, recomandă Bejan. „Implicați-vă în surprize, fiți creativi. Pentru glume bune, spuneți-le! Pentru idei noi, acționați! Construiți, spuneți, creați”
Termenul „mindfulness” devine tot mai popular, fiind considerat esențial pentru o percepție mai plină a timpului. Petrecerea timpului conștient, în momentul prezent, este fundamentală pentru a trăi mai mult și mai intens. Deși nu știm exact cât timp ne este dat, avem un control semnificativ asupra modului în care experimentăm și percepem acest interval.
Gândurile obsesive despre greșelile din trecut sau anxietățile legate de viitor ne pot face să ratăm cea mai valoroasă parte a vieții: momentul prezent.
