Unii copii rețin informații ușor, au o atenție concentrată și învață rapid, în timp ce alții întâmpină dificultăți cu fiecare lecție. Care este influența geneticii față de cea a mediului, somnului sau obiceiurilor cotidiene? Un medic specialist în genetică explică rolul genelor în dezvoltarea inteligenței și motivul pentru care performanța cognitivă nu este obligatoriu predestinată sau fixă.
Impactul moștenirii genetice asupra rezultatelor școlare
Inteligența, memoria și concentrația nu sunt determinate de o singură genă. Aceste capacități rezultă dintr-un proces complex de interacțiune între factorii genetici și stimularea din mediul înconjurător.
„Polimorfismele genetice reprezintă variante diferite ale aceleiași gene, care codifică o anumită trăsătură sau caracteristică. În funcție de variantă, aceeași genă poate determina expresii diferite – de exemplu, culoarea ochilor poate fi căprui sau albastră, iar culoarea părului poate varia de la deschis la închis”, precizează medicul genetician dr. Anca Bârdan.
Aceste variații nu sunt patologice, ci conferă diversitate umană. În anumite situații, ele pot influența procese biologice mai complexe, cum ar fi modul în care metabolizăm anumite substanțe (de exemplu, unele persoane procesează mai rapid cofeina, zahărul sau anumite medicamente), modul în care reacționăm la stres (variațiile genetice pot determina eliberarea mai mult cortizol în situații tensionate sau o reacție mai calmă) sau chiar capacitatea de concentrare, învățare și funcționare cognitivă (anumite variante ale genelor care reglează dopamina, substanța responsabilă pentru motivație și concentrare, pot ajuta creierul să rămână focusat mai mult timp, iar altele pot face dificilă menținerea atenției).”
Pe scurt, unele persoane pot avea o predispoziție mai favorabilă pentru învățare rapidă sau pentru menținerea concentrației. Însă, predispoziția nu înseamnă neapărat destin predeterminat. Copiii au un anumit potențial genetic, care poate fi dezvoltat sau diminuat în funcție de stimulii din mediu. De exemplu, mediul familial, calitatea somnului, alimentația echilibrată și echilibrul emoțional pot amplifica sau diminua acest potențial.
„Genele influențează modul în care învățăm, însă performanța cognitivă depinde egal de mediu, educație, somn, nutriție și echilibru emoțional”, subliniază dr. Bârdan. În concluzie, doi copii cu profiluri genetice similare pot avea rezultate ce diferă datorită mediului și sprijinului primit.
Genele „atenției” și ale „motivației” – modul în care influențează funcționarea creierului
În ultimii ani, cercetătorii au identificat anumite gene care pot influența modul în care creierul reacționează la procesul de învățare. Printre acestea, BDNF, COMT, DRD2 și DRD4. Fiecare dintre ele are un impact subtil, dar semnificativ.
„BDNF (Factorul Neurotrofic Derived din Creier) afectează modul în care creierul stabilește conexiuni neuronale noi. Variantele acestei gene pot influența viteza cu care învățăm informații noi”, explică dr. Bârdan. Această genă are legătură cu plasticitatea neuronală – abilitatea creierului de a se adapta și de a forma conexiuni noi între neuroni.
„COMT (Catechol-O-Metiltransferaza) reglează nivelul dopaminei, un neurotransmițător esențial pentru atenție și motivație. Anumite variante genetice sunt corelate cu rezultate mai bune la teste de memorie de lucru”, afirmă geneticianul. Dopamina joacă un rol vital în senzația de satisfacție și în menținerea motivației pe termen lung – de aceea, copiii cu un nivel stabil de dopamină tind să fie mai concentrați și mai consecvenți.
„Genele DRD2 și DRD4 codifică receptorii dopaminei și sunt asociate cu atenția, impulsivitatea și răspunsul la recompense”, precizează dr. Bârdan. Aceste caracteristici explică de ce unii copii sunt mai „orientați către recompense” și reacționează mai bine la stimulente, iar alții au nevoie de contexte sau stimuli interni diferiți pentru a rămâne focusați.
Deși aceste variații genetice pot influența stilul de învățare, ele nu determină nivelul de inteligență. Parinții pot crea un mediu propice unui proces cognitiv optim – echilibrul între rutină, somn odihnitor, activitate fizică, alimentație diversificată și învățare prin joc și explorare.
Analize genetice pentru atenție și memorie – ce informații pot oferi despre copilul tău
În România, există teste genetice de tip lifestyle ce analizează variante ale genelor implicate în memoria, concentrația, reacția la stres sau motivație. Aceste analize sunt realizate în laboratoare specializate și implică, de regulă, prelevarea unei mostre de salivă.
„Testele investighează polimorfismele în gene precum BDNF, COMT, DRD2 și DRD4 și fac parte din categoria analizelor de predispoziție, nu de diagnostic”, explică medicul genetician. Rezultatele nu măsoară inteligența sau potențialul cognitiv, ci oferă indicii despre modul în care organismul răspunde la stimuli cognitivi, stres sau influențe din mediu.
„Aceste teste sunt recomandate adolescenților și adulților interesați să înțeleagă mai bine profilul lor neurobiologic și să adapteze stilul de viață, somnul, alimentația, activitatea fizică și rutinele de învățare conform particularităților genetice”, adaugă medicul. Astfel, se pot identifica punctele forte și limitele, pentru o abordare personalizată în sănătate mentală și cognitivă.
În concluzie, aceste analize pot sprijini înțelesul propriilor tendințe, însă nu trebuie folosite pentru etichetarea copiilor ca fiind „buni” sau „slabi” la învățare. „Nu sunt teste de performanță academică, ci instrumente pentru orientare în sănătatea mentală și dezvoltarea cognitivă”, subliniază dr. Bârdan.
