Condițiile impuse de Donald Trump au fost analizate pe larg în principalele publicații europene. Dacă prevederi precum cedarea de teritorii sunt considerate de unele comentarii ca fiind „o trădare” a eforturilor ucrainenilor din ultimii patru ani, alte opinii subliniază că „Ucraina nu mai poate obține victorie pe front”, fiind inevitabil un acord, chiar dacă va include „concesii dureroase”.
- Acest articol face parte din proiectul Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este implicat, oferind cititorilor perspective documentate și variate, cu date din multiple țări despre problematici de interes public major.
„Rușine și trădare”. Comparativ cu Acordul de la München
„Este o repetare a gestului rușinos din copilărie – München”, scrie regizorul și actorul Stanislaw Brejdygant într-un articol publicat în ziarul polonez Gazeta Wyborcza. Prin Acordul de la München din septembrie 1938, Marea Britanie și Franța au tolerat anexarea sudetelor de către Hitler, în schimbul garanțiilor Germaniei că nu va extinde teritoriile. Acest tratat a fost încălcat de naziști în martie 1939, când au ocupat Cehia.
Brejdygant, cunoscut pentru rolul din „Lista lui Schindler”, consideră că „rușinea și trădarea” se repetă. „Președintele Trump și administrația sa deschid ușa negocierilor, oferind de la început concesii și onorând un individ deja condamnat pentru crime. Acel München, comparativ cu planul propus acum de Trump, pare o greșeală nevinovată, deoarece este, de fapt, acceptare a crimei”, subliniază regizorul.
Folosind citația fostului premier britanic Winston Churchill, acesta amintește că: „Ai vrut să eviți războiul, dar vei avea parte atât de război, cât și de rușine”.
„Prin formularea de ‘propuneri de pace’ în stil dictat de Moscova, Trump invită practic pe Putin: fă ce vrei, mergi spre vest”, consideră Brejdygant.
„Susținerea unei posibile a doua invazii”. Reacția la planul prezentat în România
„Pentru România, un astfel de plan reprezintă o catastrofă, având potențiale consecințe fatale pe termen mediu și lung”, afirmă Marius Ghincea, cercetător la ETH Zurich, într-un interviu publicat de HotNews.
În cazul României, acesta arată că planul „ridică dileme strategice legate de securitatea în Marea Neagră, în special cele asociate cu exploatarea de resurse din hidrocarburi, direct conectate cu securitatea energetică națională”.
„Acceptarea condițiilor Rusiei nu înseamnă doar sacrificarea Ucrainei, ci și încurajarea unei posibilități reale de a doua invazii. Pacea impusă de Moscova ar oferi Moscovei ceea ce nu poate obține pe teren: victoria”, explică și profesorul Ioan Stanomir într-o opinie publicată de HotNews.
Profesor al Facultății de Științe Politice la Universitatea București, acesta ridică întrebarea: „Va putea Ucraina post-conflict să se apere sau va deveni o națiune destinată dispariției?” sau „Va deveni ea Coreea de Sud sau Vietnam de Sud?”
„Referirea la modelul coreean și vietnamez ilustrează în mod dramatic traseul pe care îl poate urma o încetare a focului. O zonă de demarcație, similară cu cea de pe insula coreeană, ar putea fi o soluție, cu garanții ferme pentru viabilitatea Ucrainei. Abandonarea ar duce doar la repetarea tragediei Vietnamului de Sud, atacat și disluat după încheierea unui armistițiu înșelător.”
Istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, afirmă că „Noul plan de pace al administrației Trump este doar o ‘bază de pornire’, dar nu mai mult”, într-un interviu pentru Contributors, subliniind că „în comparație cu negocierile precedente de la Istanbul, textul american reprezintă un progres, însă varianta inițială este inacceptabilă”.
„Trianonul Ucrainei”
Controversa despre un potențial deznodământ înțeles ca o înfrângere strategică pentru Ucraina și Europa este explicată de jurnalistul Riba Istvan în publicația maghiară HVG, în articolul „Pacea, stilul Orban. Trianonul Ucrainei”.
Acordul de la Trianon, semnat în 1920 între forțele Aliate și Ungaria, a redefinit granițele regionale, recunoscând formal Transilvania, Banatul și Bucovina în România. Jurnalistul remarcă că: „Viktor Orbán este încântat. Planul de pace american, compatibil cu poziția lui Orban privind războiul ruso-ucrainean, întărește politica lui din ultimii ani, solicitând concesii de la Kiev pentru o încheiere rapidă a conflictului.”
„Poziția lui Orban de înclinație pro-pace, de fapt, înseamnă capitulare rapidă a Ucrainei”, afirmă autorul. „De la început, Orban a susținut că războiul este un conflict intermediat între SUA și Rusia – iar dacă planul va fi acceptat, el va avea dreptate. Negocierile au avut loc între americani și ruși, fără implicarea directă a europenilor sau a Ucrainei”.
Jurnalistul consideră că „Planul lui Trump pentru Ucraina reprezintă atât un cataclism, cât și o licărire de speranță”. În plus, apare ca o continuare de vești negative pentru președintele Volodimir Zelenski, după pierderile de pe front și scandalul de corupție legat de apropiați ai lui Zelenski și de miniștri.
El adaugă că „Apariția acestor sugestii este o veste proastă pentru Ucraina, având în vedere condițiile dificile de pe front și scandalurile interne”.
