Autorii analizei, Radu Soviani, jurnalist și consultant financiar, și Laura Obreja Brașoveanu, profesor universitar doctor la ASE București, au încercat să evalueze primele efecte ale măsurilor de politici economice implementate în 2024 și 2025 asupra economiei României în ansamblu și a segmentului muncii în mod special.
„Corectarea dezechilibrului bugetar trebuie să se concentreze în principal pe reducerea cheltuielilor bugetare (excluzând salariile – principala sursă a creșterii economice din România, adică consumul), evitând creșterea fiscalității, care s-a dovedit nocivă în fiecare etapă de criză.”
Potrivit specialiștilor, momentul actual și politicile de pe piața muncii din România sunt critice, deoarece ajustarea din 2025 s-a desfășurat contrar obiectivului de ocupare deplină a forței de muncă, în condiții de inflație. Astfel, anul 2025 marchează începutul unor „marilor dezechilibre pe piața muncii din România”, care, în condițiile deciziilor și inacțiunilor factorilor de decizie în politica macroeconomică, au tendința de a se amplifica în 2026.
Radu Soviani și Laura Obreja Brașoveanu afirmă că piața forței de muncă a fost vulnerabilizată în 2025, înregistrând o scădere reală a masei salariale și cel mai ridicat nivel al șomajului din ultimii opt ani (comparativ cu iulie 2017, excluzând perioada pandemică).
Studiul evidențiază, de asemenea, că evoluția salariilor în economie în 2025, în absența unei crize externe (2008-2012, 2020 – criza pandemică), reprezintă o noutate pentru România: în termeni reali, nivelul salariilor a înregistrat o diminuare semnificativă.
Autorii consideră că reforma politicii de venituri salariale din sectorul public trebuie să plece de la eficientizarea sectorului, conducând la reducerea cheltuielilor.
Statistic, în primele opt luni din 2025 (august 2025 față de ianuarie 2025), fondul lunar de salarii din economie a crescut modest, nominal, cu 300 de milioane de lei (0,7%). Reportat la inflația din aceeași perioadă, de 8,1%, în termeni reali, fondul de salarii din luna august 2025 a scăzut la 4,21 miliarde de lei.
De asemenea, se constată reducerea numărului de angajatori din economie, care în august 2025 a ajuns la 583.794 companii și instituții, cu 9.225 mai puține față de august 2024.
În ceea ce privește redistribuirea posturilor în instituții și autorități publice, o reducere a posturilor ocupate cu 5,6% a dus la o diminuare a cheltuielilor salariale lunare cu doar 2,43%.
În administrația publică locală, cu o reducere de doar 0,8% a numărului de posturi ocupate, nu s-a realizat nicio reconfigurare sau reformă reală, conform specialiștilor BNS.
Ei afirmă că reducerile salariilor s-au făcut preponderent prin disponibilizări din sectorul educației, datele din septembrie 2025 indicând o scădere a cheltuielilor salariale cu 66%, în condițiile în care cheltuielile totale din sectorul public au crescut cu peste 5% față de perioada similară din 2024.
Totodată, scăderea în termeni reali a masei salariale și reducerea numărului de contracte de muncă au avut un impact semnificativ asupra economiei începând din 2025, anticipând un dezechilibru accentuat în 2026, efecte resimțite în special din trimestrul III al anului 2025.
Ca urmare, rata șomajului a atins nivelul maxim din ultimii opt ani (6,1%), iar numărul șomerilor a depășit 500.000, pentru prima dată din iulie 2017, iar în medie, în 2025, numărul lunar al șomerilor a fost cu 40.000 mai mare față de 2024.
Autorii analizei consideră că creșterea fiscalității fără reduceri semnificative ale cheltuielilor publice, în absența reformelor din acest sector, a avut efecte negative pe termen lung în economia României, ceea ce reprezintă un »deceniu pierdut».
De asemenea, pentru prima oară de la începutul tranziției economiei românești către economia de piață (decembrie 1989), resursele destinate funcționării statului, precum încasările din impozite pe salarii și venit – folosite pentru servicii fundamentale precum educația, sănătatea, ordinea publică sau justiția – sunt aproape integral direcționate către plata dobânzilor la datoria publică.
Astfel, „austeritatea” și „fragilizarea economiei” cauzate de dezechilibre majore pe piața muncii din 2025 vor persista și în 2026, manifestându-se prin scăderea forței de muncă (maximul șomajului din ultimii opt ani), reducerea masei salariale în termeni reali, inflație persistentă generată de suprataxare și o administrare deficitară, inclusiv în domeniul prețurilor la energie electrică.
Statistic, în primele 10 luni ale anului 2025, încasările din impozite pe salarii și venit (48,62 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB) au fost aproape egale cu dobânzile plătite pentru datoria publică în aceeași perioadă (46,77 miliarde lei, respectiv 2,5% din PIB).
Conform estimărilor din analiză, la finalul anului 2025, cheltuielile vor depăși 3% din PIB, excedând limita deficitului bugetar stabilită de tratatul de aderare la Uniunea Europeană.
Reprezentanții confederației sindicale propun respectarea angajamentelor europene privind salariul minim adecvat, implementarea măsurilor active pentru remedierea dezechilibrului fiscal și stoparea politicilor de contracție a pieței muncii.
Potrivit datelor, în noiembrie 2025, majorarea salariului minim brut garantat în plată, de la 4.050 lei la 4.350 lei (7,4%), va beneficia aproximativ 1.825.249 de angajați cu normă întreagă (32% din totalul salariaților din România), în condițiile ajustării salariilor la inflație în 2026.
BNS mai sugerează optimizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile, pentru a reduce deficitul bugetar.
„Aceasta deoarece, în 2025, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost în creștere, reprezentând 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), cu o majorare de 5,5% față de 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest surplus de consum guvernamental depășește reducerea cheltuielilor de capital cu 3,16 miliarde de lei, ceea ce indică o politică bugetară ce favorizează consumul în detrimentul investițiilor de capital”, explică studiul. „O reducere de 20% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile în 2026, față de 2025, reprezintă o țintă realizabilă și mai eficientă pentru reducerea costurilor cu salariile, estimată la circa 10%, evitând agravarea contracției economice.”
În concluzie, documentul a fost elaborat pentru BNS și reflectă interpretarea autorilor. În continuare, confederația sindicală organizează evenimentul „2026 – Anul marilor dezechilibre pe piața muncii”.
