Răspunderea penală se limitează la faptele proprii
Documentul subliniază importanța protecției datelor personale, mai ales în contextul rapid al dezvoltării tehnologiei informaționale, inclusiv a inteligenței artificiale, și al riscurilor crescute pentru siguranța juridică a persoanei.
Curtea Constituțională a României (CCR) a analizat excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea nr. 176/2010, modificare din Legea nr. 144/2007, la solicitarea Tribunalului București. Deși teme asemănătoare au fost abordate anterior, Curtea a recunoscut elemente noi în această sesizare.
Printre problemele evidențiate se regăsește impunerea declarării, sub răspundere personală, nu doar a veniturilor și bunurilor proprii, ci și a celor ale partenerului și copiilor minori. Curtea a afirmat că răspunderea penală se aplică doar pentru faptele proprii ale unei persoane, nu și pentru informații referitoare la alte persoane. Declarațiile sunt considerate acte personale, completate doar în numele celui care le face.
„Declarația sub răspunderea personală implică responsabilitatea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta trebuie realizată doar în numele declarantului. Nimeni nu poate fi ținut răspunzător penal pentru fapta altei persoane. În acest context, Legea nr. 176/2010, articolul 3 alin.(1), precizează că declarațiile de avere sunt acte personale.”
Obligația de incluziune a datelor partenerului şi copiilor minori în declaraţie implică asumarea răspunderii personale pentru informații necunoscute direct declarantului. Necesitatea obținerii acestor informații de la terți poate conduce la inexactități, incompletețe sau chiar la refuzuri, punând declarantul în dificultate.
Curtea a făcut o diferențiere între copiii sub 14 ani, considerați sub directa reprezentare legală a părinților, și cei majori dar aflați în dependență financiară pentru studii. Aceștia au capacitatea deplină de a-și gestiona propriile afaceri şi acturi juridice, excluzând responsabilitatea declarantului pentru informații despre ei.
Protecția datelor, un element definitoriu în era inteligenței artificiale
CCR s-a pronunțat și asupra publicării online a declarațiilor de avere de către instituții. În acest context, s-a evidențiat nevoia de protecție a vieții private și a datelor personale, în special în raport cu utilizarea extinsă a inteligenței artificiale. Publicarea datelor sensibile online ar putea afecta negativ siguranța juridică a persoanei.
Ca urmare, CCR a declarat neconstituționale dispozițiile legale care impuneau includerea bunurilor și veniturilor partenerilor și copiilor minori în declarații, precum și obligația publicării acestora. Această decizie recunoaște necesitatea unui echilibru mai sporit între transparență și dreptul la viață privată, în contextul european actual.
Hotărârea are aplicabilitate viitoare și nu afectează declarațiile deja depuse înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a semnalat potenţialul impact negativ al acestei decizii asupra angajamentelor internaţionale ale României în lupta împotriva corupţiei. Totodată, a atras atenţia asupra impactului potențial asupra aderării la OCDE și asupra unor monitorizări europene, precum Raportul privind statul de drept și GRECO.
Peste 12 milioane de declarații au fost deja publicate în baza prevederilor acum declarate neconstituționale.
