Este a doua oară când instanța constituțională amână pronunțarea unei decizii în acest caz.
Ședința de duminică a Curții Constituționale, începută la ora 13:00, a fost întreruptă după o oră de dezbateri pentru o pauză, însă lucrările nu au mai fost reluate din cauza lipsei cvorumului, conform informațiilor.
Noul proiect legislativ de modificare a pensiilor magistraților, aprobat de Guvern, prevede creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani. Cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să fie aproape egală cu salariul final, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu depășească 70% din ultimul salariu net încasat.
Primul proiect de reformă a pensiilor speciale ale magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, ca urmare a unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea a motivat atunci că Guvernul nu a solicitat, în termenul legal, aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
Judecătorii de la Instanța supremă au decis la începutul lunii decembrie, cu unanimitate de voturi, să solicite Curții Constituționale examinarea acestui proiect.
Magistrații au fost convocați de președintele ICCJ, Lia Savonea, pentru a-și exprima poziția în cadrul Secțiilor Unite, în legătură cu noul proiect privind pensiile speciale pentru judecători și procurori.
Toți cei 102 judecători prezenți au fost de acord cu sesizarea CCR.
Potrivit unui comunicat al Instanței supreme, legea discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu; încalcă independența justiției; elimină efectiv pensia de serviciu pentru magistrați; contravine standardelor internaționale stabilite de jurisprudența CJUE și CEDO; nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale; utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă defecte normative care o fac incompatibilă cu standardele de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
„Anulează efectiv pensiile de serviciu, reducând sau anulând de facto caracterul pensiei de serviciu pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, iar pentru generațiile viitoare acestea vor deveni chiar mai mici față de cele din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției în raport cu standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au emis decizii explicite care confirmă incompatibilitatea soluției legislative propuse cu garantarea independenței justiției. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR prin sancționarea explicită a unor norme similare, încălcând principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR,” explică Instanța supremă.
De asemenea, judecătorii consideră că legea contestată creează un regim juridic inechitabil și discriminatoriu pentru magistrați în privința dreptului lor la pensie, în comparație cu alte categorii profesionale cu situații similare sau corespunzătoare (beneficiari ai unor pensii de serviciu).
Mai mult, aceștia menționează că în expunerea de motive a proiectului de lege nu există vreo fundamentare statistică privind impactul financiar al noii reglementări.
„Din totalul de peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, 90% aparțin sistemului de apărare și ordine publică (aproximativ 190.000 de persoane, militari, polițiști, ofițeri SRI, SIE, SPP, funcționari publici cu statut special, jandarmi etc.), iar peste 10.000 sunt din alte categorii profesionale (magistrați, grefieri, funcționari parlamentari, membri ai corpului diplomatic și consular, personal aeronautic civil navigant și personalul Curții de Conturi). Pentru plata drepturilor acestor categorii, bugetul alocat era de 2,2 miliarde de lei. Bugetul total pentru pensiile militare din 2024 depășește 14 miliarde de lei, fiind majoritar alocat de Ministerul Afacerilor Interne cu peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI cu peste 1,08 miliarde de lei. Exponența de motive pare a fi mai mult o strategie de comunicare decât o fundamentare oficială și riguroasă a necesității modificării cadrului legal doar pentru magistrați,” subliniază Instanța supremă.
