Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi că a sesizat Curtea Constituțională a României, în urma adoptării de către Parlament a legii prin care românii pot retrage doar 30% din pensia privată, restul fiind eșalonat pe o perioadă de opt ani.
Magistrații ÎCCJ au decis să trimită spre analiza Curții Constituționale Legea privind modul de plată al pensiilor private, care aduce modificări referitoare la pensiile din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia a fost unanim aprobată de cei 92 de judecători.
Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ, Victor Alistar, a emis o declarație oficială referitoare la sesizarea către CCR.
„Secțiile Unite ale ÎCCJ au fost convocate pentru a dezbate prevederile Legii referitoare la plata pensiilor private și au hotărât, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale pentru verificarea constituționalității, înainte de promulgare.
Demersul are ca scop protejarea intereselor cetățenilor, asigurând o legislație clară și previzibilă privind drepturile lor la pensie.Este esențial ca legea să fie analizată de către Curte înainte de promulgare, iar în cazul în care se vor impune modificări pentru conformitate cu Constituția, acestea să fie operate înainte de a produce efecte semnificative asupra populației,” a precizat Victor Alistar.
Obiecțiile magistraților ÎCCJ privind legislația pensiilor private
„Aspectele de neconstituționalitate identificate sunt următoarele:
1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 și a principiului proporționalității prevăzut de art. 53 din Constituție.
Astfel,
• obligarea titularilor care îndeplinesc condițiile pentru accesarea pensiei private să încheie contract de administrare cu un fond autorizat
• restricționarea posibilității de a retrage integral fondurile din conturi
• limitarea sumelor avansate din pensie ce pot fi obținute ca plată unică
• restrângerea libertății privind cuantumul pensiei lunare,” se menționează în document.
„Măsuri ce reprezintă o ingerință în dreptul la proprietate privată al cetățenilor”
„Aceste măsuri constituie o interferență în dreptul de proprietate al cetățenilor, deoarece impun obligații și nu sunt opțiuni libere ale acestora, ca proprietari.
Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II sunt proprietate privată, recunoscută explicit de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor de pensii dețin doar dreptul de a gestiona aceste fonduri, în timp ce statul exercită control public, fără a putea dispune de aceste active.
Prin modificările introduse prin articolul 55 și articolul 60, legiuitorul a impus restricții considerabile asupra dreptului de dispoziție al deponentului asupra fondurilor proprii, fie prin limitarea accesului la sume, fie prin condiții modificate pentru retragere sau transfer. Astfel de măsuri reprezintă o atingere directă adusă esenței dreptului de proprietate, contrar prevederilor art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler v. Italia, 2000; Kopecky v. Slovacia, 2004), orice ingerință a statului în proprietate trebuie să fie:
• prevăzută de lege,
• să urmărească un scop legitim de interes public,
• și să fie proporțională cu scopul vizat.
În lipsa unui obiectiv clar definit și a unei compensații adecvate, această intervenție devine o confiscare indirectă, echivalentă cu exproprierea.br> De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că dreptul de proprietate privat nu poate fi limitat în mod arbitrar, indiferent de natura bunului. Astfel, prevederile contestate încalcă protecția constituțională și convențională a dreptului la proprietate privată.
2. Încălcarea principiului legalității, securității raporturilor juridice și încrederii legitime, conform art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.
Astfel,
• sunt utilizate referiri generale la cadrul legislativ, fără să fie specificată norma exactă în lege.
• Legea nu clarifică situațiile juridice tranzitorii, adică modul în care se gestionează drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a actului normativ, ceea ce afectează certitudinea și raporturile juridice ale deținătorilor de fonduri.
Lipsa clarității legislative constituie un viciu de neconstituționalitate, afectând atât securitatea juridică, cât și drepturile cetățenilor.
De aceea, este esențial ca acte normative cu impact major, ce influențează majoritatea populației, să fie analizate cu prioritate și să intre în vigoare doar după remedierea aspectelor de neconstituționalitate,” se menționează în comunicat.
FOTO: Gândul/ Envato
Recomandarea autorului:
- Discuții cu ministrul Justiției privind reforma pensiilor. Se va suspenda activitatea Guvernului dacă legea pensionării magistraților nu va fi aprobată de CCR? / Actualizarea tarifelor poștale / Integratează inteligența artificială sistemul penitenciar
- Dezbatere între influencerii Guran și Guda despre pensiile din Pilonul 2
- Modalitatea de repartizare a fondurilor din Pilonul 2 după intrarea în vigoare a noii legi de pensii private. Exemple și calcule conform proiectului de lege
