De la București la Sofia și Madrid, magazinele de stat revin ca soluție eficientă ori de câte ori se înregistrează creșteri ale prețurilor și intensificări ale presiunii populiste. Acestea promit echitate, suveranitate și protecția fermierilor locali, dar aproape nicăieri nu reușesc să treacă testul competiției de pe piață.
- La sfârșitul lunii noiembrie 2025, un fost ministru de finanțe din România, Eugen Teodorovici, actualmente membru al unui partid care promovează „suveranitatea alimentară”, a declarat că „este momentul pentru construirea a patru mall-uri tradiționale, administrate de Primăria București”. Dar ce s-a întâmplat cu marile magazine de stat care dominau orașele din Europa de Est acum 40 de ani?
- Această relatare face parte din proiectul Pulse, o colaborare jurnalistică internațională în care HotNews face parte și care furnizează publicului perspective documentate și variate, provenite din mai multe țări, despre aspecte de interes public major. Articolul a fost redactat de Dan Popa (HotNews – România), împreună cu Lola García-Ajofrín (El Confidencial – Spania), Dragomir Nikolov (Mediapol – Bulgaria) și Michał Kokot (Gazeta Wyborcza – Polonia).
- Alătură-te cititorilor europeni care ne sprijină în elaborarea de reportaje transfrontaliere mai bine conectate la problemele europene, completând sondajul de la finalul acestui material.
Aproximativ de aceeași distanță față de „kilometrul zero” al Bucureștiului, magazinul Unirea a reprezentat în perioada comunistă unul dintre puținele spații din capitala României unde se puteau găsi, în limitele disponibilităților, articole de îmbrăcăminte sau alimente. În primii ani după decembrie 1989, parterul acestuia a fost transformat într-un punct de alimentație McDonald’s. Ulterior, a apărut și KFC, simbol al competiției pentru modelul capitalist ideal.
Intitulat pompos Unirea Shopping Center, obiectivul a fost transformat într-un centru comercial fragmentat în sectoare, cu un mix de produse orientale și branduri autentice. Deși ocupa o suprafață de 16.000 m² și avea aproape 45.000 mp pentru cumpărături, Unirea a cunoscut o perioadă de declin.
Regruparea mitului
Numele Unirea a avut un impact atât de puternic încât, în decembrie 2018, România a lansat „Casa de Comerț Agroalimentar” de stat, preluând marca generică Unirea precum și denumirea proiectului, „Casa de Comerț Agroalimentar Unirea”.
Deși nu mai are conexiune fizică cu magazinul central, planul părea ambițios: o rețea de retail sprijinită de stat, destinată să conecteze direct micii fermieri cu consumatorii, eliminând intermediarii și oferind prețuri juste pentru alimentele locale.
Inițiativa avea o dublă miză – socială și economică. Într-o țară în care 70% din produsele procesate sunt importate, Unirea trebuia să contribuie la echilibrarea balanței comerciale și să sprijine producătorii locali autentici.
De la speranță la declin instituțional
Astăzi, compania are doar doi angajați. Magazinele s-au închis, iar consiliul de administrație are trei posturi neocupate.
În octombrie 2024, procurorii anticorupție din DNA au efectuat percheziții la 60 de locații din 12 județe, într-un dosar privind fraudă cu aproape 8 milioane de euro.
Conceptul inițial prevedea construirea unei rețele de centre de colectare și prelucrare, pentru a fortifica negocierea fermierilor și accesul lor pe piețe mari. Retail-ul propriu trebuia să comercializeze produse românești sub un brand comun, iar fermierii urmau să beneficieze de o cotă mai mare din prețul de vânzare final.
Executarea însă a fost un total eșec. Contracte fictive, bunuri nelivrate, creanțe neîncasate de peste 50 milioane de lei. Magazinul Brânzăria! din Sibiu a fost închis, iar colaborarea cu compania Doraly a fost reziliată.
Fosta director generală, Mariana Cotoi, a fost arestată pentru abuz în serviciu, fiind acuzată de favorizarea unor firme și deturnare de fonduri.
O entitate doar pe hârtie
Bugetul pentru 2025 prevede venituri de 6,8 milioane de lei și cheltuieli de 5,1 milioane de lei – cifre care indică mai degrabă o supraviețuire administrativă decât o strategie de relansare.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că nu intenționează să închidă Casa Unirea, ci să o „reorienteze” prin dezvoltarea unor centre pentru fructe și legume, finanțate din programul Investalim.
Bulgaria: „Magazinul pentru cetățeni”
La Sofia, autoritățile au anunțat intenția de lansare a 50 de magazine alimentare de stat până la sfârșitul anului 2025, operate de noua companie Store for the People (Magazin pentru oameni).
Inițiativa, asociată cu politicianul Delyan Peevski, suspectat de sancțiuni din partea SUA în baza Legea Magnitsky, prevede comercializarea de produse locale cu un adaos fix de 10%.
„Nici o țară din Uniunea Europeană nu a reușit să reducă prețurile prin magazine de stat. Este o manipulare politică, nu o reformă de piață”, a menționat economistul Martin Dimitrov pentru Mediapool.bg.
Verificările din presa bulgară indică faptul că procesul de achiziții nu a fost început încă, deși oficial s-a promis deschiderea primelor magazine „înainte de Revelionul” anului 2026.
Spania: „Precios Justos” – visul supermarketurilor de stat
În 2023, liderii partidului Podemos au avansat ideea creării unui lanț de supermarketuri de stat numit Precios Justos („Prețuri corecte”), menit să contracareze monopolul alimentelor.
Planul prevedea 1.000 de locații și 50.000 de locuri de muncă, conform declarațiilor ministrei Ione Belarra citate de Europa Press.
Proiectul a fost însă rapid abandonat. Directorul general al Asociației Fabricanților și Distribuitorilor, José María Bonmatí, a afirmat pentru Agenția EFE că „marjele de profit sunt de doar 2%”, iar 95% din creșterea costurilor este cauzată de factori globali, precum energia și seceta.
Guvernul spaniol a renunțat la această inițiativă.
Polonia: între doctrină și pragmatism
În Polonia, ideea unui lanț alimentar de stat reapare frecvent. În 2020, ministrul adjunct Artur Soboń propunea ca Krajowa Grupa Spożywcza (KGS), o conglomerare agroalimentară controlată de stat, să extindă reteaua de magazine locale.
În 2024, KGS a avut o cifră de afaceri de 5,4 miliarde de zloți și un profit de 318 milioane de zloți.
La sfârșitul anului 2025, fostul ministru Marek Sawicki a sugerat posibilitatea ca statul să preia lanțul Carrefour, care părăsește piața poloneză – o tranzacție evaluată la 1,86 miliarde de euro.
Guvernul însă nu a confirmat niciodată intenția de a realiza astfel de achiziții.
„Fără sprijin financiar suplimentar de la Trezorerie, este doar un vis nerealizabil”, a recunoscut Sawicki pentru Gazeta Wyborcza.
Alătură-te europenilor care ne sprijină în realizarea de reportaje transfrontaliere relevante pentru dezvoltarea comună a Europei, completând sondajul de mai jos.
