Industria muzicală se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din era digitală: combaterea falsificărilor muzicale generate de inteligența artificială. Potrivit unui raport recent, Sony Music a solicitat eliminarea a peste 75.000 de piese deepfake de pe internet, un număr semnificativ care ilustrează amploarea fenomenului.
75.000 de piese eliminate: O avertizare din partea Sony Music
Aceste piese, create de sisteme AI fără acordul artiștilor originali, reproduc voci celebre, stiluri muzicale și chiar lansări fictive. Pe platforme precum YouTube sau Spotify, este ușor de găsit creativități bizare, cum ar fi un rap fals al unui artist celebru despre un anumit subiect, sau o interpretare imaginară a unei melodii celebre dintr-un alt gen muzical pe care artistul nu a interpretat-o niciodată.
Deși multe dintre aceste creații par amuzante sau experimentale, ele ridică întrebări importante despre drepturile de autor, reputația artiștilor și autenticitatea muzicii. Tehnologia care generează aceste „interpretări-fantomă” devine tot mai avansată, iar industria muzicală încearcă să țină pasul cu acest inamic invizibil.
AI-ul cântă fals… dar subtil: Identificarea și blocarea falsificărilor
Deși unele falsificări muzicale sunt destul de convingătoare pentru publicul larg, specialiștii în securitate vocală, precum compania Pindrop, susțin că AI-ul trădează mici imperfecțiuni: neregularități în frecvență, probleme de ritm și lipsa unei „semnături digitale” umane. Aceste detalii pot fi detectate, însă necesită tehnologie sofisticată și resurse considerabile.
Spotify și YouTube au declarat că depun eforturi pentru dezvoltarea instrumentelor de detectare automată a pieselor generate cu AI. Un reprezentant Spotify a afirmat că platforma acordă o atenție deosebită acestei probleme și investește în soluții tehnice pentru identificarea și eliminarea conținutului fals.
Cu toate acestea, industria muzicală recunoaște că se află în defensivă. Un analist avertizează că „actorii răi” sunt mereu cu un pas înainte. Companiile nu au anticipat fenomenul și acum se văd nevoite să reacționeze într-un peisaj digital deja dominat de artificii AI.
O problemă și mai gravă este folosirea materialului protejat pentru antrenarea sistemelor AI. Se suspectează că sisteme precum Suno, Udio sau Mubert utilizează biblioteci întregi de muzică reală pentru a învăța să compună, imitând fără permisiune stiluri și voci.
Dezbateri deschise: Judecăți, legislație și o industrie fragmentată
În iunie 2024, case de discuri importante au intentat procese companiilor precum Udio și Suno, acuzându-le de utilizare ilegală a înregistrărilor protejate pentru dezvoltarea AI generativ. Deși au trecut câteva luni, nu a fost stabilită o dată pentru proces – un semn al complexității juridice a acestui nou domeniu.
În centrul dezbaterii se află conceptul de utilizare corectă, o noțiune legală care permite, în anumite condiții, folosirea materialului protejat fără consimțământul autorului. Însă, cum aplicăm această idee în contextul unei tehnologii care poate imita perfect vocile sau stilurile artiștilor?
Un profesor de drept susține că ne aflăm într-o zonă de incertitudine reală. Lipsa unui precedent clar poate duce la interpretări contradictorii în instanțe, cu potențiale consecințe de ordin internațional.
Eforturile legislative sunt fragmentate și lipsite de vigoare. În timp ce câteva state au adoptat legi specifice împotriva falsificărilor, nu există o reglementare clară la nivel federal. În plus, discuțiile privind utilizarea datelor publice în antrenarea modelelor AI sunt divergente.
Situația este similară și în Europa și Marea Britanie. În Marea Britanie, guvernul a lansat o consultare pentru a relaxa legile privind drepturile de autor, o decizie criticată de numeroși artiști.
În concluzie, muzica, așa cum o știm, este în pragul unei revoluții. Dacă înainte o melodie era expresia unică a unui artist, acum poate deveni doar o simulare creată de un algoritm. Industria muzicală se luptă pe toate fronturile pentru a-și apăra autenticitatea, dar într-o lume în care oricine poate crea o melodie cu vocea unui artist celebru, rămâne întrebarea: cine mai controlează creația?
