Importurile de alimente în România au depășit aproape 6 miliarde de euro în prima jumătate a anului, echivalentul a aproape 33 de milioane de euro pe zi, potrivit datelor INS.
În urmă cu câțiva ani, elevii din Voinești, cunoscută pentru producția de mere, au primit la gustare fructe importate din Polonia, generând nemulțumiri la părinți. O mamă a scris pe o platformă online: „La școală astăzi au fost oferite mere din Polonia. Aici, unde merele ne cresc în grădini. De mâine, fata mea va refuza aceste mere care miroase a substanțe de tratament.”
România și Polonia, țări cu resurse asemănătoare, au urmat evoluții comerciale agroalimentare diferite, cu o analiză transmisă de Călin Costinaș, director adjunct al Profi România.
Produsul intern brut al Poloniei rămâne constant cu peste 200% mai mare decât cel al României, iar convergența economică este mai lentă în țara noastră. Cea mai alarmantă situație este deficitul comercial: în timp ce Polonia a trecut de la un deficit de -12,3 miliarde EUR în 2009 la un excedent de 13,5 miliarde EUR în 2023, România s-a confruntat cu o agravare a deficitului, ajungând la -35 miliarde EUR.
Industria alimentară: O problemă structurală
Deficitul pe segmentul alimentar a crescut de peste 7 ori, de la -0,4 miliarde EUR la -3 miliarde EUR, conform analizei lui Costinaș.
Principalele categorii de produse cu deficit comercial sunt carnea, peștele, produsele lactate, fructele și legumele, dulciurile și produsele premium de panificație. Importăm masiv din Germania, Italia, Elveția, Belgia, dar și din Ucraina și Bulgaria.
Polonia s-a poziționat ca al treilea cel mai important exportator de ciocolată din UE, cu peste 295.000 de tone exportate în 2022, având o strategie pe produse finite cu valoare adăugată ridicată.
Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a oferit exemple în cadrul unei conferințe, evidențiind dezechilibrul între producția internă și importuri. Astfel, raportul între import și producție pentru dulciuri este de peste 6 la 1, pentru suc de mere de peste 2 la 1, pește de 30 la 1 și smântână de 3,6 la 1.
„În cazul bulionului de roșii, deși este un produs național, raportul dintre import și producție este de aproape 14 la 1. Practic, ponderea importurilor în consumul intern este de aproape 95%. Aceste date evidențiază dependența de piața europeană la produsele în care am putea avea o contribuție semnificativă. Din păcate, dezechilibrele acumulate în ultimii 30 de ani sunt dificil de atenuat într-o perioadă scurtă”, a declarat Andrei.
Multinaționalele și deficitul comercial
Cinci companii mari din industria FMCG – Nestlé, L’Oréal, Mars, Ferrero și Colgate-Palmolive – generează un deficit comercial anual de aproximativ 1 miliard de euro pentru România. Lipsa fabricilor locale și concentrarea pe import și distribuție, aceste companii cresc vânzările, dar măresc deficitul. Exemplul Mondelez evidențiază contrastul: investesc și produc în Polonia, nu doar comercializează produsele pe piața românească.
„Exportăm produse cu valoare redusă, importând în același timp materie primă și produse agroalimentare prelucrate. Acest deficit comercial de peste 22 de miliarde de euro s-a acumulat în perioada postdecembristă”, a subliniat Tudorel Andrei într-o analiză pentru HotNews.
Ponderea producției de fructe & legume
România asigură doar 4,5% din producția europeană de mere, în timp ce Polonia contribuie cu aproape 30%. Similar, producția românească de vită reprezintă 0,6%, porc 1,5% și pui 3,4% din producția europeană.
„Aceste cifre reflectă deficitul structural al României la nivel comercial în domeniul agricol și alimentar”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef Raiffeisen Bank.
România și potențialul agricol
Având o suprafață arabilă printre cele mai mari din Europa, România ar putea fi un jucător important. Însă, ineficiența utilizării forței de muncă în agricultură și agricultura de subzistență reprezintă provocări.
Dimensiunea mică a fermelor (3,7 hectare în medie) și ritmul lent de comasare, contrastate de exemplele din Cehia sau Bulgaria, reprezintă aspecte critice.
Un alt element important este ponderea managerilor de exploatații cu vârsta peste 65 de ani, afectând productivitatea.
Zootehnie & alte aspecte agrare
România se situează la coada clasamentului european în zootehnie, atât în ceea ce privește numărul de animale/fermă, cât și numărul de animale pe hectar. Lipsa investițiilor în irigații și performanța slabă la cartofi, sfeclă de zahăr, legume, precum și carnea de vită, porc și pui sunt probleme consemnate.
Alte aspecte evidențiate sunt utilizarea ineficientă a resurselor solului și balanța negativă a nutrienților la azot, unică în UE.
Importurile de produse alimentare
România importă anual 220 de milioane de litri de lapte și cantități substanțiale de miere, în principal din Europa și China.
Anii 1990 au marcat o reducere drastică a exporturilor agroalimentare din cauza unor factori externi.
Importurile de lapte au crescut mult față de 1989, în timp ce producția a scăzut în ultimii 30 de ani la jumătate.
Produse agroalimentare cum ar fi carne, lapte, legume, fructe, preparate din carne și pește, zahăr se confruntă cu importuri semnificative.
Soluții și concluzii
Schimbarea mentalității și o abordare coordonată sunt necesare pentru a corecta deficitul comercial. Se propune crearea unui task force care să implice fermieri, procesatori, retaileri și autorități, pentru dezvoltarea unor strategii adaptate fiecărei industrii afectate. Stimularea fabricilor locale, crearea de branduri regionale și atragerea investițiilor multinaționale sunt esențiale.
