Deficit bugetar record în România, chiar și după ajustări fiscale – previziuni pentru euro

„România va continua să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din regiune, chiar și după inițierea ajustării fiscale. Această ajustare va afecta mai multe sectoare economice, determinând o diminuare a consumului și a investițiilor private. Astfel, cu stimulente interne limitate și un context extern imprevizibil, România se va confrunta cu una dintre cele mai mici rate de creștere din regiunea Europei Centrale și de Est”, declară economistul UniCredit Bank, Anca Negrescu.

UniCredit a revizuit în jos previziunile de creștere economică la 1,0% pentru 2025 și 1,8% pentru 2026 (de la 1,5% și respectiv 2,1%).

Negrescu subliniază riscul ca inflația să nu atingă țintele Băncii Naționale nici în 2026, ținând cont de posibile noi majorări ale taxelor pe valoare adăugată sau alte șocuri economice, precum o creștere a prețului petrolului. În consecință, este posibil ca BNR să aplice o singură reducere a ratei dobânzii de politică monetară în 2025, cu 0,25 puncte procentuale în noiembrie. „Observăm riscuri tot mai mari ca reducerea să fie realizabilă abia în 2026”, adaugă aceasta.

Având în vedere evoluția EUR-RON în intervalul 5-5,10, economistul UniCredit estimează o ușoară mișcare a cursului în acest interval până la sfârșitul anului, cu un nivel de 5,07 la finalul lunii decembrie. „România își va menține ratingul investițional, dacă nu vor exista întârzieri semnificative în implementarea programului guvernamental și vom observa primele îmbunătățiri fiscale.”, declară aceasta.

Cel mai recent raport macroeconomic al Institutului de Investiții al Grupului UniCredit evidențiază faptul că perspectivele economice ale Europei Centrale și de Est sunt tot mai dependente de cererea internă, datorită tensiunilor comerciale și performanței slabe a sectorului auto european, care afectează cererea externă. În țările Europei Centrale si de Est (ECE), membre ale UE, UniCredit anticipează o accelerare a creșterii PIB-ului, de la 2,0% in 2024, la 2,2% în 2025 și 2,5% în 2026.

Raportul macroeconomic din iunie 2025, intitulat „Navigând pe valul tarifar”, subliniază că consumul gospodăriilor și investițiile finanțate din fonduri europene rămân principalele surse de reziliență economică în regiunea ECE. Piața muncii, cu rate relativ scăzute ale șomajului, susține creșterea salariilor reale și, implicit, consumul. Totodată, incertitudinea legată de tarife și riscul de depășire a limitelor bugetare în unele țări generează provocări pentru stabilitatea macroeconomică.

„În timp ce tensiunile comerciale și cererea globală slabă creează instabilitate, observăm că economiile ECE se adaptează accelerând motoarele interne de dezvoltare”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Economist Senior în ECE și unul dintre autorii principali ai secțiunii ECE a raportului. „Această schimbare este susținută de o creștere semnificativă a salariilor reale și de resursele accelerate din Mecanismul UE pentru Redresare și Reziliență.”

„Țările care finalizează reformele în conformitate cu termenele de finanțare ale UE vor beneficia cel mai mult”, a adăugat Eszter Gárgyán, Strateg FX CEE și coautor al raportului.

Publicația menționează că utilizarea Fondului European de Redresare și Reziliență (FRR) ar trebui să crească în majoritatea țărilor, cu excepția Ungariei.

Concluzii principale ale raportului:

• Creșterea economică își schimbă direcția spre interior: cererea externă, în special în sectoarele auto și farmaceutic, este limitată de tarife. Cu toate acestea, consumul intern rămâne solid, sustinut de piețele muncii și de creşterea salariilor.
• Investițiile vor avea o accelerare în 2026, grație fondurilor europene și ratelor dobânzii mai mici.
• Riscuri fiscale și politice sub observație: țări precum România, Polonia, Ungaria și Slovacia sunt supuse presiunilor pentru implementarea ajustărilor fiscale. România, în special, riscă o degradare a ratingului suveran de credit dacă nu va demonstra un angajament clar în consolidarea financiară.
• Inflația și politica monetară: inflația se apropiă de țintă în unele țări precum Cehia și Serbia, dar creșterile fiscale și limitarea prețurilor complică situația în alte state. UniCredit Bank anticipează reduceri prudente ale dobânzilor, cu 25-50 de puncte de bază în 2025, cu posibilități limitate în 2026.