România se confruntă cu un deficit bugetar mult mai amplu decât cel anunțat oficial, care ar putea atinge, în realitate, 11% din PIB, avertizează experții Ziarului Financiar, într-un studiu care evidențiază peste 45 de miliarde de lei în cheltuieli și angajamente „ascunse” în bugetele guvernelor anterioare, în special ale guvernelor conduse de Ciolacu.
Buget „estimat”, construit de guvernul Ciolacu
Guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu o situație bugetară mult mai complexă decât sugerau datele inițiale. Deși deficitul bugetar anunțat de guvernul Ciolacu era de 7% din PIB, în realitate acesta se ridică la „11% din PIB”, dacă luăm în considerare costurile ignorate în bugetul pentru 2025: „Toată lumea se bazează pe bugetul prezentat și aprobat la începutul anului, dar problema principală nu este creșterea economică, ci faptul că deficitul bugetar a fost stabilit arbitrar de guvernul Ciolacu pentru a arăta beneficii”, explică experții.
Într-adevăr, deși bugetul a fost elaborat pe o estimare de creștere economică de 2,5%, datele din mijlocul anului indică o creștere reală de doar 0,3%. În a doua parte a anului, eforturile se vor concentra mai degrabă pe evitarea unei recesiuni decât pe atingerea previziunii inițiale, care acum este imposibil de realizat.
Cheltuieli ascunse: peste 45 miliarde lei
Printre angajamentele „uitate” și neincluse transparent în buget se numără 5 miliarde de lei în rambursări de TVA restante, alte 5 miliarde în licitații și lucrări aprobate de autoritatea competentă, 12 miliarde de lei din supradimensionarea programelor de investiții, 10 miliarde de lei în cofinanțări PNRR și 13 miliarde de lei în cheltuieli suplimentare legate de dobânzi – estimările arată că vor atinge 55 miliarde lei în 2025, în comparație cu 42 mld. lei cât era bugetat inițial.
În total, aceste angajamente suplimentare adaugă 45 de miliarde de lei la obligațiile bugetare, ceea ce modifică semnificativ efortul de reducere a deficitului.
Tensiunea bugetară necesită măsuri urgente
„Reducerea deficitului bugetar se situează, în realitate, la 11% din PIB, dacă se iau în considerare toate cheltuielile și angajamentele ascunse”, detaliază analistul economic Cristian Hostiuc. El explică faptul că, deși măsurile fiscale succesive – deja cinci la număr – vor aduce venituri suplimentare și reduceri de cheltuieli, aceste corecții nu se bazează pe deficitul oficial din documente, ci pe cel real, semnificativ mai mare.
În contextul acestor presiuni bugetare, premierul Ilie Bolojan a rezistat la patru moțiuni de cenzură votate recent, plus una anterioară. Însă, provocările sociale, presiunea piețelor și necesitatea imperioasă de finanțare rămân factorii primordiali: pentru că la un moment dat aceste angajamente vor trebui onorate și nu vor mai fi ascunse.
Primul ministru este conștient de datele reale, susțin experții: „În discursul acordat Bloomberg (14 august n.r), premierul Bolojan a vorbit despre o posibilă incapacitate de plată pentru România, demonstrând că gestionează cifra actuală ce trebuie corectată la nivelul realității financiare de scurtă durată”. Însă, adevărul din spatele deficitului va trebui reflectat în cifre precise, nu doar sugerat prin declarații, odată cu rectificarea bugetară, când guvernul va intra oficial în activitatea de reglementare bugetară.
Acordurile cu UE – soluție crucială
În cel mai favorabil scenariu, experții estimează că deficitul bugetar ar putea scădea la 8,3 – 8,4% din PIB, însă doar dacă măsurile economice își vor atinge scopul și toate costurile reale vor fi recunoscute oficial.
În acest interval, România continuă să se împrumute la dobânzi foarte mari, „deoarece are o rigiditate semnificativă a bugetului, cheltuielile neputând fi reduse imediat – cheltuielile cu salariile, pensiile și plata dobânzilor la datoria publică depășesc 80% din totalul încasărilor – și deoarece datele nu sunt complet transparente în analiza externă și internă a bugetului”.
Cu o asemenea presiune pe piețele financiare, acordurile cu Comisia Europeană sunt esențiale pentru menținerea finanțării externe, în lipsa căreia presiunea asupra bugetului public ar crește exponențial.
