România și Comisia Europeană au convenit asupra nivelului deficitului bugetar pentru anul curent. Valoarea este apropiată de cea a anului trecut. Un aspect esențial este respectarea acestui angajament fiscal de către guvern.
Comisia Europeană a demonstrat o flexibilitate considerabilă în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar pentru România. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, la începutul săptămânii, la Bruxelles, s-a convenit cu oficialii europeni ca ținta deficitului bugetar din acest an să fie de 8,4% din PIB.
Această concesie este importantă pentru România, având în vedere modificările repetate ale țintei deficitului bugetar din anul trecut. De exemplu, la ședința Ecofin din luna iulie a.c., s-a admis o relaxare, trecându-se de la 7% la 7,7% din PIB, în concordanță cu planul fiscal-bugetar național stabilit cu Comisia Europeană. Bugetul de stat pentru anul curent a fost adoptat la începutul anului cu un deficit de 7% din PIB.
Între lunile iulie și septembrie, România a convins Comisia Europeană să accepte un deficit de 8,4% din PIB pentru încheierea anului.
Problema majoră rămâne anul 2024. Deficitul bugetar din anul trecut a atins un nivel inedit, respectiv 8,65% (după standardul cash) şi 9,3% din PIB (conform varianţei ESA).
De fapt, abaterea semnificativă de la ținta asumată în buget și convenită cu Comisia Europeană, a creat o situație dificilă guvernului actual, care nu poate atinge ținta promisă pentru anul curent. Reducerea deficitului de la 7,9% la 7% este diferită de reducerea acestuia de la 8,65% la 7%.
Cu toate acestea, respectarea acordului cu Comisia Europeană va duce la o micșorare a deficitului, de la 8,65% la 8,4% din PIB. În valoare nominală, deficitul bugetar al anului curent va fi mai mare decât cel al anului precedent, adică 159 miliarde de lei (conform declarației premierului) față de 152,7 miliarde de lei în anul trecut. Reducerea deficitului în 2025 este modestă, dar se poate argumenta că pachetele de ajustare bugetară au fost adoptate în a doua jumătate a anului, fapt ce va influenta efectul pe termen scurt.
Există speranța că deficitul cash, de 9,3% din anul trecut, se va reduce, dar acest lucru va fi vizibil probabil doar la începutul anului viitor. Reducerea deficitului cash implică plata datoriei publice rămase din anul trecut și evitarea întârzierilor în plăți.
Este esențial să se concentreze pe nivelul deficitului convenit cu Comisia Europeană. Acest lucru este crucial pentru reglarea nivelului reducerii deficitului și pentru refacerea încrederii în România din partea finanțatorilor internaționali și agențiilor de rating.
Alte două observații. În primul rând, premierul anunță o creștere a cheltuielilor cu dobânzile. Aceasta nu este o surpriză, întrucât creditele pe termen mediu și lung, contractate în trecut, sunt acum scadente.
În al doilea rând, investițiile se concentrează pe fondurile europene. Procentajul din PIB alocat investițiilor este de 7,8%, ceea ce pare favorabil, dar evidențiază și o prioritizare a investiției posibil inferioară așteptărilor. Este necesar să se analizeze dacă aceste investiții vor avea efect de stimul în economie și dacă contribuie la creșterea economică.
Este important să se observe dacă ușurința dobândită în ceea ce privește deficitul bugetar va stimula reducerea cheltuielilor publice și, implicit, restructurarea administrației publice locale și centrale. Premierul a declarat că sunt prevăzute reduceri de cheltuieli de 2 miliarde lei în administrația locală. În prezent, insa, nu există o confirmare a unei reforme serioase a administrației.
