Produsul intern brut (PIB) pe locuitor al României a crescut semnificativ de la aderarea la Uniunea Europeană, ajungând la aproape 80% din media UE în 2024, de la 44%. Cu toate acestea, creșterile salariale recente, mai ales în sectorul public, au generat deficite bugetare și de cont curent ridicate, conform raportului anual al Comisiei Europene.
Raportul mai evidențiază că infrastructura depășită, capacitatea redusă de cercetare-dezvoltare și lipsa resurselor umane calificate rămân obstacole majore în calea unei dezvoltări economice sustenabile a României.
Autorii documentului recomandă susținerea sectorului privat și a mediului de afaceri pentru a permite o tranziție către un model de creștere mai eficient.
În prezent, economia românească se bazează în mare măsură pe costul redus al forței de muncă, dar o reorientare spre investițiile în tehnologii moderne și inovare ar aduce beneficii semnificative.
Vulnerabilitățile economice ale României se accentulează o dată cu creșterea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent.
Cererea internă, stimulată de politicile fiscale, a condus la o creștere a importurilor. În contextul unei cereri externe mai reduse, acest lucru a dus la o deteriorare a balanței comerciale și la un deficit de cont curent de 8,4% din PIB.
Fără o consolidare bugetară fermă și reforme structurale solide, deficitul bugetar și cel de cont curent vor persista la niveluri ridicate, crescând riscul datoriei și expunând România la fluctuații ale pieței și la șocuri externe.
Nu toate reformele propuse au fost implementate până la termenul stabilit
Cheltuielile publice din România au crescut cu 19,9% în 2024, cauzate de creșteri salariale importante în sectorul public (+21,5% față de 2023) și de transferuri sociale, inclusiv pensii (+19,5% față de 2023). Comisia Europeană prevede o creștere de 5,4% în 2025, depășind limita maximă de creștere recomandată.
Creșterea cumulată a cheltuielilor nete în 2024 și 2025 depășește semnificativ limita maximă recomandată de Consiliu.
Unele reforme esențiale, printre care revizuirea sistemului fiscal, nu au fost implementate la timp.
Rata de ocupare a forței de muncă (20-64 ani) a atins 69,5% în 2024, dar rămâne sub media UE. Această situație este influențată de participarea redusă pe piața muncii a femeilor, tinerilor și persoanelor cu calificări reduse, precum și de lucrătorii din agricultura de subzistență sau transfrontalieri.
Șomajul juvenil și proporția de tineri neangajați și neînscriși în programe educationale sau de formare rămân la niveluri ridicate.
Sectorul bancar mic și piețele de capital slab dezvoltate îngreunează accesul firmelor la finanțare
Antreprenorii consideră că accesul la creditele bancare este costisitor, iar finanțarea internă (72%) rămâne principalul sursă de investiții. Activele bancare totale reprezintă o pondere mai redusă decât media țărilor similare din regiune și a UE.
Investițiile în infrastructură de transport rămân insuficiente.
Rețeaua de transport din România este una dintre cele mai puțin dense din UE, datorită investițiilor insuficiente anterioare. Progresele în construcția rețelei transeuropene de transport (TEN-T) sunt limitate.
Infrastructura feroviară, parțial electrificată (~40%), se bazează pe linii și trenuri învechite, determinând întârzieri semnificative și scăzând atractivitatea transportului feroviar.
Fonduri importante din politicile UE sunt disponibile pentru proiecte feroviare, dar implementarea lor este lentă. Este crucială continuarea investițiilor, inclusiv în implementarea sistemului european de management al traficului feroviar și în transportul durabil urban.
România se situează printre cele mai slab clasate ţări UE în ceea ce privește duratele zilnice de deplasare, cu peste 43% din populaţia activă petrecând zilnic peste 30 de minute într-un astfel de transport.
Încărcătura administrativă pune presiune asupra companiilor
Întreprinderile din România sunt supuse unei încărcături administrative semnificative, cu aproape un sfert dintre ele alocând peste 10% din personalul lor pentru îndeplinirea obligaţiilor administrative. Această pondere este semnificativ mai ridicată decât în ţările UE cu venituri mai mari sau din regiune.
Incertitudinea fiscală și legislativă reprezintă o barieră în calea investiţiilor pe termen lung
Firmele românești consideră incertitudinea ca fiind principalul impediment în calea investiţiilor pe termen lung. Consultările publice nu pot fi considerate suficiente.
Integrarea comercială a României pe piața unică se situează sub media UE
Un sistem fiscal echitabil, simplu și transparent este crucial pentru previzibilitate. Contribuția fiscală a IMM-urilor la buget rămâne scăzută, datorită taxelor preferențiale de 1% sau 3% din cifra de afaceri.
Accesul la piețele UE este o oportunitate importantă pentru IMM-uri, însă integrarea comercială a României rămâne sub media UE (28% din PIB față de 42% în 2024).
Lipsa de impact a măsurilor de îmbunătățire a achizițiilor publice
Sistemul de achiziții publice din România se confruntă cu probleme de transparență, eficiență și conformare la standardele UE.
Este necesară o mai strictă profesionalizare și capacitare a personalului implicat în procesul de achiziții publice, previzibilitate în procesele de licitaţie, mai mult timp pentru elaborarea ofertelor şi o mai bună aliniere cu nevoile IMM-urilor.
