Criza politică actuală se intensifică zilnic, pe fondul recesiunii economice, inflației accelerate și depășirii pragului critic de 60% al datoriei publice. În ultimele perioade, demiterea premierului Ilie Bolojan a fost menționată tot mai frecvent în discursurile publice. În scenariul cel mai grav, un potențial impact ar putea fi intervenția Fondului Monetar Internațional (FMI). Cauza principală este scăderea credibilității autorităților de la București în fața instituțiilor financiare globale, care acordă împrumuturi. Însă, România a mai trecut printr-o criză economică majoră în perioada 2009-2011, sub președinția lui Traian Băsescu și guvernarea Emil Boc. Iată ce s-a întâmplat după asistența financiară din partea FMI.
România a intrat oficial în recesiune tehnică la data de 13 februarie 2026, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat două trimestre consecutive de declin economic. De atunci, indicatorii economici negativi, precum rata șomajului, inflația și nivelul datoriei, au devenit subiect de dezbatere intensă în cadrul coaliției.
PSD solicită tot mai insistent demisia lui Ilie Bolojan
Partidul Social Democrat cere tot mai deschidibil demisia premierului Bolojan. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat clar că recesiunea este „o rușine pentru coaliție”. Potrivit lui Grindeanu, principalul responsabil pentru direcția greșită a țării este premierul Ilie Bolojan, acuzat de încăpățânare „dusa la extrem, obsesie pentru imagine și interese personale”.
Traian Băsescu consideră intervenția FMI vitală pentru ieșirea din recesiune
Pentru fostul președinte Traian Băsescu, implicarea FMI reprezintă unica oportunitate de a depăși recesiunea, amintind propria experiență din mandatul său.
Fostul șef de stat amintește că soluția pe care o recomandă este similară cu cea adoptată în perioada crizei financiare globale din 2010-2011, când, din lipsa altor opțiuni, România a apelat la FMI pentru stabilizarea economiei.
„Nu prezint o rețetă infailibilă. Îmi împărtășesc experiența din 2010, împreună cu Emil Boc, dar atunci era și o criză globală majoră, nu doar deficitul de 9% din 2009. Era o criză globală suprapusă, iar resursele financiare erau limitate, acum sunt disponibile, chiar la dobânzi mari.”
Se poate apela la FMI, căci acesta nu face altceva decât să ordoneze măsuri și să indice cele mai eficiente strategi pentru reducerea deficitului și diminuarea dobânzilor la credite.
Cred că actuala coaliție politic și tehnic nu își asumă responsabilitatea pentru redresarea economiei românești, mai ales pentru că problema esențială este reducerea cheltuielilor statului. Este recomandabil să fie chemat FMI pentru sprijin.
Împrumuturile FMI în 2010 și impactul asupra economiei
Din 2009, România a resimțit serios efectele marii crize globale declanșate în SUA în 2008, odată cu colapsul creditelor subprime. După o perioadă de creștere economică puternică, țara a intrat în recesiune în 2009, cu o scădere a PIB-ului de 7,1%.
- În 2010, previziunile de creștere s-au înrăutățit, mulți specialiști neexcluzând continuarea recesiunii. Pentru a evita criza economică, Guvernul Boc s-a împrumutat cu 20 miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană.
- Măsurile impuse de aceste instituții au fost dure, fiind suportate în mare parte de populație, similar cu măsurile de austeritate aplicate ulterior în alte perioade de criză.
Tăieri de pensii și salarii, concedieri în sectorul privat
Deși macroeconomia a fost menținută în parametri, ajutorul extern nu a fost suficient pentru stabilizare.
- Cu împrumutul de 20 miliarde euro, Guvernul urma să reducă aparatul birocratic, pentru a diminua deficitul de 7,2% în 2009 la 5,9% în 2010. Însă, tăierea efectivă a angajaților publici a fost simbolică, în timp ce mediul privat a suferit profund, cu multe firme mici și mijlocii închise, ceea ce a crescut semnificativ rata șomajului.
- Guvernul a decis reducerea pensiilor și salariilor bugetarilor, cu 25%, însă, măsura de reducere cu 15% a pensiilor a fost respinsă de Curtea Constituțională, păstrând pensiile intacte.
Utilizarea fondurilor FMI pentru menținerea stabilității sociale
Din păcate, statul nu a realizat reformele administrative solicitate de FMI și a folosit creditul pentru plăți de pensii și salarii.
„Ajustările din sectorul privat nu au fost urmate de reforme corespunzătoare în sectorul public, care are aproximativ 1,4 milioane de angajați dintr-o populație totală de 21,5 milioane,” afirma Mugur Isărescu la acea vreme.
„România a semnat acordul cu speranța de a investi în infrastructură și de a susține sectorul privat. Însă, majoritatea fondurilor au fost utilizate pentru salarii și beneficii sociale,” explica economistul Doru Lionăchescu, considerând că aceste fonduri au fost folosite „pentru a păstra pacea socială”.
Dăianu (BNR): Pericolul de insolvență din cauza crizei de lichiditate
Într-un interviu pentru ZF din 2016, consilierul BNR, Daniel Dăianu, recunoștea că, fără intervenția FMI, România risca intrarea în faliment, dat fiind dezechilibrele externe majore din 2009.
Sursă foto – Zf.ro
- Sunt două controverse majore: dacă împrumutul a fost justificat și dacă mărimea asistenței financiare a fost adecvată.
- O criză de lichiditate poate escalada într-una de solvabilitate, chiar și dacă datoria externă pe termen scurt este relativ mică, fapt frecvent în istoria economică mondială.
- Dezechilibrele fiscale din România nu puteau fi continuate, iar corectarea lor era inevitabilă, fie prin ajustări guvernamentale, fie prin măsuri dure.
- Finanțarea deficitului bugetar în 2009 a fost dificilă, având în vedere că datoria externă pe termen scurt era în jur de 13% din PIB, echivalent cu aproape 20 miliarde de euro.
- Împrumutul FMI, Băncii Mondiale și UE a fost esențial pentru menținerea rezervelor financiare ale țării la niveluri sigure, în condițiile în care deficitul pentru anii 2009-2010 depășea 15% din PIB.
Împrumuturile România atrage cu dobânzi mari, dar o schimbare guvernamentală ar duce la creșteri și mai mari ale costurilor
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că o schimbare a conducerea guvernamentală chiar acum ar putea duce la scumpiri dramatice ale dobânzilor de creditare. Dacă actualul guvern cade, până la stabilizarea economiei și evitarea recesiunii, riscurile pentru creșterea dobânzilor ar fi substantiale, afirmă economistul. Incertitudinea politică ar amplifica costurile de finanțare, dificultăți ce ulterior ar afecta toți indicatorii macroeconomici.
Sursă foto: GÂNDUL LIVE
„Dacă ar avea loc o criză guvernamentală cu căderea actualului cabinet, dobânzile la împrumuturi s-ar duce la niveluri extreme. În loc să arraym bani pentru pensii și salarii, vom fi nevoiți să negociem cu FMI.”
Întârzierea stabilizării ar avea consecințe grave, iar credibilitatea externă s-ar diminua considerabil, ceea ce ar determina creșterea dobânzilor la valoarea maximă. Această criză politică poate fi extrem de dăunătoare pentru economia națională.
Recomandare
- Ilie Bolojan a implementat ordonanțe pentru reforma administrativă și pachetul de revitalizare economică
- Reacție negativă din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a revizuit în jos estimările de creștere ale României
- Iancu Brânză: personal cheie în domeniul economic al unui premier cu dificultăți
