Rezultatele publicate în revista Molecular and Cellular Endocrinology pot deschide noi perspective în oncologia personalizată, notează Origo.
Cancerul pancreatic reprezintă unul dintre cele mai temute diagnostice oncologice la nivel global. Conform datelor statistice, rata mortalității este alarmant de apropiată de rata de incidență.
Aproximativ 510.000 de cazuri noi sunt înregistrate anual la nivel mondial. Din păcate, aproape tot atât de mulți pacienți pierd lupta cu această boală.
Rata de supraviețuire pentru cancerul pancreatic este în prezent extrem de redusă: doar 10% dintre pacienți depășesc cinci ani de la diagnostic.
Descoperire surprinzătoare
Cercetătorii au analizat nu doar celulele tumorale, ci și țesutul de suport care înconjoară tumora, cunoscut sub denumirea de stroma.
Utilizând tehnologii avansate pentru analiza activității a mii de gene în 24 deProbe diferite, au făcut o descoperire neașteptată: mediul tumoral nu este un simplu victim pasiv, ci un participant activ la dezvoltarea bolii.
Proteina esențială pentru proces
Elementele cheie sunt celulele în formă de stea ale pancreasului, care sintetizează cantități mari dintr-o substanță specifică numită proteina periostein.
Proteina periostein are capacitatea de a modula profund structura spațiului dintre celule, care formează în mod normal scheletul țesuturilor.
Potrivit lui Helder Nakaya, investigator principal, celulele tumorale au nevoie de această remodelare: periosteinul „pregătește terenul”, facilitând migrația și răspândirea celulelor canceroase în țesuturi.
Nervii devin „autostrăzi” de răspândire
Una dintre cele mai importante descoperiri ale studiului se referă la modurile de dispersie a tumorii. Agresivitatea tumorii este strâns legată de invazia perineurală.
Aceasta implică pătrunderea celulelor canceroase în nervi și deplasarea de-a lungul acestora. În mediul remodelat, nervii funcționează ca adevărate autostrăzi pentru creșterea rapidă a metastazelor.
Descoperirea explică și durerea severă asociată cu boala. Mai îngrijorător este faptul că, la peste jumătate dintre pacienți, răspândirea în sistemul nervos are loc în stadii incipiente.
„Din păcate, această invazie este adesea identificată abia ulterior, în timpul examinărilor microscopice ale probelor chirurgicale, când deja s-au produs daune”, explică dr. Uson.
De ce chimioterapia are rezultate limitate
În procesul de transformare a țesutului, se formează în jurul tumorii un strat extrem de dur, asemănător unei cicatrici. Această structura dense acționează ca o barieră fizică pentru medicamente.
Eficiența medicamentelor chimioterapice și imunoterapiei este grav redusă, deoarece aceste substanțe întâmpină dificultăți în a penetra această „fortificație” de țesut dens.
O perspectivă promițătoare pentru tratament
Cu toate acestea, studiile efectuate de cercetătorii brazilieni nu doar că au identificat cauza problemei, ci au și indicat o soluție posibilă.
Dacă proteina periostein este un factor cheie în răspândirea și protejarea tumorii, atunci eliminarea acesteia ar putea face cancerul mai vulnerabil.
Blocarea funcției periostinei sau distrugerea celulelor în formă de stea care o produc ar putea împiedica formarea noi căi de răspândire și ar putea reduce riscul de metastază.
Deși momentan nu există un medicament dedicat pentru blocarea periostinei în cazul cancerului pancreatic, se află în curs de dezvoltare studii clinice cu anticorpi similari pentru alte tipuri de tumori.
Dr. Nakaya afirmă că în viitor, tratamentele vor fi adaptate în funcție de modificările genomice și moleculare. Acest avans ar putea reprezenta o evoluție semnificativă în terapia cancerului pancreatic și în combaterea altor tumori care se răspândesc prin mecanisme similare, precum cancerul colorectal sau de sân.
