Diana Șoșoacă este investigată penal pentru mai multe infracțiuni, printre care privarea de libertate și promovarea ideologiei legionare, a anunțat marți Parchetul General. Procurorii solicită Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a liderului SOS România. Acuzațiile de privarea de libertate se referă la incidentul din decembrie 2021, când o echipă de televiziune care încerca să îi ia un interviu senatoarei Diana Șoșoacă a fost reținută în biroul acesteia.
Potrivit Parchetului General, procurorul responsabil a decis continuarea urmăririi penale a Dianei Șoșoacă pentru următoarele infracțiuni:
- Patru infracțiuni de privarea de libertate ilegală, conform art. 205 alin. 1 Cod penal;
- Patru infracțiuni de promovare a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război și genocid, precum și promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, conform art. 5 din OUG nr. 31/2002;
- Promovarea în public a ideilor antisemite, conform art. 3 din Legea nr. 157/2018;
- Negarea, minimizarea sau justificarea Holocaustului, conform art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002;
- Insultă, conform art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.
Totodată, procurorul general al Parchetului a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă.
Parchetul General nu menționează numele Dianei Șoșoacă, făcând doar referire la „un membru al Parlamentului European”.
Reacția Dianei Șoșoacă la citare
În data de 19 septembrie, Diana Șoșoacă a anunțat pe o platformă online că a primit citatie, în data de 23 septembrie, la Parchetul General, în calitate de suspectă.
„Sunt grav acuzată. Nu Iohannis, nu Bolojan, nu Iliescu”, a comentat Șoșoacă într-un mesaj video postat pe platforma online respectiva, în care a prezentat citația primită.
„Anunț Parchetul că trebuia să îmi lase un număr de contact sau un e-mail pentru a comunica refuzul prezenței mele în data de 23, din cauza unor impedimente. Putem găsi o dată convenabilă, când sunt și eu în țară, fiindcă spre deosebire de domnii procurori, eu am obligații profesionale”, a mai spus Șoșoacă în clip.
Un comunicat al partidului SOS România afirmă că „persoana publică cea mai activă în sprijinirea Palestinei a primit un citat în calitate de suspectă, fiind acuzată de infracțiuni ce includ promovarea legionarismului, antisemitismului și minimizarea Holocaustului”.
Comunicatul partidului atrage atenția asupra posibilei influențe a pasivității oponenților politici în situatii similare.
Comemorarea lui Zelea Codreanu
La finalul lui noiembrie 2024, Șoșoacă a participat la o ceremonie comemorativă în cinstea liderului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, și altor 13 membri ai organizației.
„Este dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, a declarat atunci Diana Șoșoacă referitor la Zelea Codreanu.
Cu o lună înainte, în octombrie 2024, Parchetul General a deschis un dosar după omagiul adus fostului lider legionar. Nemulțumită de anularea candidaturii sale la prezidențiale, Șoșoacă a transmis un mesaj elogios la adresa lui Zelea Codreanu, criticând puteri aparent străine.
„Din acest moment, România nu mai există, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot decât să spun «Trăiască Legiunea și Căpitanul»!”, a transmis Șoșoacă.
În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchet un denunț împotriva europarlamentarului, acuzând-o de promovarea cultului lui Nicolae Ceaușescu.
În februarie 2025, în Parlamentul European, Diana Șoșoacă a recomandat eurodeputaților elaborarea de strategii după modelul lui Ceaușescu.
