Reprezentanții HotNews au fost la o secție de votare din Viena, unde românii aflați în Austria pentru scrutinul prezidențial au exprimat nemulțumiri legate de situația existentă în România: lipsa unui sistem educațional eficient, schimbările climatice, accesul limitat la îngrijiri medicale, pensiile mici și o mentalitate percepută dificil de schimbat.
- Participarea alegătorilor din străinătate a depășit de două ori rezultatul din anul precedent. Până sâmbătă, ora 14, în străinătate s-au înregistrat peste 110.000 de voturi în plus.
Alexandru Buzoi, 38 de ani, specialist IT, s-a mutat la Viena acum aproape trei ani, cu soția și copilul. Au ales emigrarea din cauza „lipsei de încredere în clasa politică”. „Nu aveam încredere că România va evolua într-o direcție pozitivă, cel puțin în etapa vieții mele în care asta contează, nu atunci când voi fi mai în vârstă.”
„Nu este ușor să pleci, însă, cu siguranță, a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat”, afirmă Alexandru. „În România aveam senzația de nedreptate, deși întotdeauna mi-am plătit impozitele corect. Am achitat foarte multe taxe, însă nu percepeam un raport adecvat între sumele plătite și serviciile primite. Simțeam că sunt furat.”
„O situație dificilă, dar sperăm într-un viitor mai bun”
Alexandru și soția sa au venit vineri să voteze la secția 16 de la Ambasadă, „cu speranța că totuși România va evolua pozitiv”. Nu este îngrijorat de rezultatul alegerilor: „Am trăit mai multe tururi electorale și întotdeauna s-a spus că se joacă ultima carte. În esență, așa este. Această situație, sigur că va trece. Noi sperăm într-un viitor mai bun.”
El consideră că situația din România este precară din mai multe cauze, inclusiv din cauza politicienilor, dar și a societății. „Este evident un rol important al clasei politice, dar și al societății. Un prieten al meu spunea: «Peștele putrezește de la cap, dar se curăță de la coadă». Trebuie să ne uităm la propriile acțiuni pentru a schimba sistemul de valori, ceea ce ne va ajuta, pe termen lung, să avem o clasă politică mai performantă.”
„Suntem exigenți și critici”
„Deși nu o spunem deschis, apreciem și impostura, apreciem persoanele care reușesc să se descurce prin înșelăciune – cred că, în sinea noastră, avem aprecieri pentru ei. În momentul în care vom reuși să ne îmbunătățim, cu siguranță vom avea o clasă politică mai bună. ”
„Mai mult decât atât, suntem foarte critici și avem așteptări ridicate de la clasa politică și acest lucru nu face decât să atragă în politică persoane incompetente. Aceștia nici nu conștientizează că nu reușesc să respecte exigențele. Persoanele cu potențial de a dezvolta țara nu doresc să se implice din cauza riscului de a fi criticate dacă lucrurile nu iau o direcție perfectă.”
„Rațiunea, înapoi!” Un buletin informativ despre alegeri în care se analizează evenimentele din lumea politică.
În fiecare marți și vineri, dincolo de știrile curente, confuzie și dezinformare.
Dorința de schimbare a sistemului
Roxana Stoian, 34 de ani, și iubitul ei, Bogdan Niculescu, 37 de ani, locuiesc de patru ani la Stockholm, Suedia, dar se află acum la Viena pentru a vota. „Ne-am săturat de situația politică, economică și educațională”, spune Roxana.
„Am fost opt ani profesoară de limba engleză în București, clasele V-VIII, și am văzut multe aspecte negative în sistemul educațional. Am încercat să iau atitudine și să spun că nu sunt de acord, de la programele școlare și profesori, până la inspectori și alte aspecte.”
„Dar cu cât încercai să schimbi ceva, cu atât mai mult erai împinsă să nu faci asta. Am avut, într-o perioadă, o clasă unde elevii erau considerați „cei mai slabi” din școală, ceea ce am perceput ca nepotrivit.”
„Pentru că îi ajutam să înțeleagă mai bine limba engleză, aplicând metode învățate în țările nordice, mi s-a spus: «Dar de ce faci asta? Nu te mai stresa atât cu ei!». Profesori mai experimentați mi-au spus: «Tu ești nouă, fă-mi și mie o cafea». Am răspuns: «Îmi pare rău, nu m-am angajat ca servitoare. Am venit să predau limba engleză». ”
Speranța unei vieți mai normale
Roxana este astăzi coordonatoare de birouri și proiecte la Stockholm, iar Bogdan lucrează în domeniul IT. Sunt mulțumiți de viața din Suedia, dar situația din România îi întristează.
„Îmi rupe sufletul să văd cât de stresați sunt românii. Nu le ajunge salariul, nu sunt mulțumiți de oraș – agresivitatea, stresul, tot. Eu sunt din Focșani și am văzut aceleași sentimente acolo. Părinții mei consideră că nu are rost să se mai zbată. Îmi doare sufletul să văd că renunță.”
Roxana și Bogdan au participat la proteste legate de Roșia Montană, tragedia din Colectiv și schimbările legislative din justiție. Au experimentat direct dificultățile protestului din Piața Victoriei.
Acum votează „pentru a reveni la normalitate”, spune Roxana. „Asta sperăm: să ajungem măcar să fim bine, să nu cădem în extreme. Măcar atât.”
Principalele îngrijorări ale lor se referă la schimbările climatice și sistemul educațional. „Îmi pare ireal să suporți 50 de grade în mediul urban, în loc să ai parcuri și natură. Iar sistemul educațional este similar cu cel din anii ’90. Degeaba avem tehnologie dacă nu o utilizăm – lipsa ideilor moderne de predare. Acest aspect contează foarte mult pentru mine.”
„N-am primit tratament în țară”
Milica Auner, 68 de ani, a emigrat în Austria din cauza problemelor de sănătate ale nepotului ei. În 2016, nepotul său, Aian Alexandru, a fost diagnosticat cu o boală genetică gravă, ceea ce le-a determinat mutarea în Austria. „N-am primit tratament adecvat în România, astfel a trebuit să plecăm în altă țară; am ales Austria, pentru că e mai aproape.”
Înainte să împlinească un an, medicii i-au spus mamei lui că nu merită efortul să fie trimis în alt spital. Familia a plătit o ambulanță pentru a-l transfera la un alt centru medical. După cum a declarat Milica și fiica ei, de teamă că nepotul nu va supraviețui, au plecat în Austria cu ambulanța, cu sprijinul medicilor austrieci.
Speranța pentru o schimbare radicală în România
Astăzi, Aian are nouă ani. Este diagnosticat cu o afecțiune severă, dar învață foarte bine la o școală publică, cu asistent personal. Milica locuiește acum cu fiicele și familiile lor în Viena, iar fiicele lucrează ca asistente medicale, iar ea este îngrijitorul personal al nepotului și primește un salariu din partea statului. Face și cursuri de muncă pentru a-și suplimenta venitul.
Milica a activat 31 de ani la o fabrică de produse din Sibiu, și și-a prelungit durata de retragere din muncă în anul 2013. Pensia sa este de 1.500 de lei – un alt motiv de neliniște.
Milica a venit să voteze la secție pentru a-și exprima dorința ca în România „să se schimbe totul”: „Guvernul, Parlamentul, chiar și CCR-ul. Că în țară, dacă te duci la poliție, n-ai nicio rezolvare. Criminali și hoți sunt liberi în stradă și spitalele sunt în stare proastă.”
„Am venit să votez cu speranța de a putea să plecăm acasă, să avem tratament în țară, să fim o țară civilizată, să eliminăm minciunile și trădările. Vrem o schimbare totală, spre binele copiilor noștri. Ea este îngrijorată de războiul din Ucraina și își dorește pacea.”
Aspirațiile tinerei românce
Alexandra, 19 ani, votează la secția 16 de la Ambasada României în Austria. Este pentru a doua oară când votează.
De la viitorul președinte își dorește schimbări în țară: „Domnul să-l călăuzească și să ne schimbe țara, să fie mai bine, să fie ca în Viena”, spune ea.
Locuiește în Austria de mai puțin de un an, pentru un curs de germană. Urmează să se înscrie la studii universitare în Viena. Până atunci, lucrează.
Alexandra este din București și a susținut bacalaureatul în anul anterior. Tocmai de aceea, interesul ei se concentrează pe sistemul educațional românesc, pe care îl critică: „Am făcut multe meditații și am cheltuit mulți bani. Nu mi se pare corect. Există prieteni de la mine de la școală care nu își permit meditații și nu au susținut examenul final de liceal. Aș dori ca viitorul președinte să îmbunătățească sistemul, astfel încât oamenii să învețe.”
Speranță pentru un viitor mai bun
După facultate, Alexandra vrea să rămână în Austria, unde crede că are mai multe „oportunități”: „Să avem o viață bună, să nu ne gândim de azi pe mâine ce vom mânca și ce vom plăti pentru chirie. Chiriile sunt mai mari, însă salariile sunt și ele corespunzătoare. Prețurile în supermarketurile din Austria sunt similare cu cele din România, dar salariile din România, sunt cu totul diferite. ”
Românii din diaspora participă la vot timp de trei zile. Secțiile sunt deschise de vineri până duminică, între orele 7:00 și 21:00, ora locală, cu mențiunea că duminică votul se încheie cel târziu la ora 21:00, ora României.
