Marianne Janik a participat la București la un eveniment organizat de Google Cloud în luna noiembrie.
„În general, recomand întotdeauna inițierea cu sectorul public, deoarece acesta are posibilitatea de a implementa cu adevărat inteligența artificială în beneficiul cetățenilor, atât din perspectiva eficienței, cât și a securității. Sectorul public poate deschide drumul, deoarece întreprinderile mai mici nu au șansa să o facă pe cont propriu, de aceea sectorul public joacă un rol esențial. A doua provocare, aproape întotdeauna cea mai dificilă, constă în transferul acestor cunoștințe către întreprinderile mici și mijlocii”, a afirmat Marianne Janik.
Ea a amintit cifrele unui studiu realizat de Google anul trecut, care arătau că adoptarea AI ar putea stimula o creștere de 5% a PIB-ului României în următorii zece ani, având în vedere că aproximativ 54% dintre ocupanții locurilor de muncă din România vor utiliza inteligența artificială generativă.
Referitor la impactul asupra forței de muncă, compania estimează că inteligența artificială generativă va influența până la 4,5 milioane de slujbe din România.
Transferul de competențe, o provocare pentru Europa
Provocarea majoră constă în transferul de expertiză către întreprinderile mici și mijlocii, un proces care, conform opinei sale, s-a înrăutățit în ultimul deceniu pe tot continentul european. „În Europa, am pierdut oarecum capacitatea de a face acest lucru”, explică Marianne Janik, referindu-se la mecanismele prin care investițiile publice în tehnologie se transformau în avantaje competitive atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat.
Vicepreședintele Google Cloud menționează perioada în care bugetele mari din domeniul apărării generau inovații ulterior adoptate și de către companii, datorită agențiilor specializate care asigurau transferul sistematic al tehnologiilor.
„În Europa, aveam anumite competențe în trecut, când bugetele pentru apărare erau mai consistente și dispuneam de tehnologii militare care puteau fi valorificate și în sectorul privat. Existau agenții care sprijineau acest proces într-un mod sistematic, astfel încât fondurile publice să fie folosite eficient, mai întâi în sectorul public, apoi pentru dezvoltarea aplicațiilor private. În prezent, această capacitate s-a diminuat, însă ar fi benefic ca sectorul academic și cel public să colaboreze pentru transferul tehnologic, în timp ce marile companii vor continua să opereze independent”, adaugă oficialul Google Cloud.
De asemenea, actuala dificultate derivă din lipsa de expertiză tehnică în administrație. „Pentru oficiali, acest subiect poate fi complicat și s-ar putea să nu fie timp pentru aprofundare”, afirmă Janik.
Ea susține că multe guverne pornesc cu planuri prea ample, pentru perioade extinse, iar soluția este sprijinirea administrației cu expertiză externă și implementarea unor proiecte imediate, ce pot genera rezultate și valoare rapidă.
„Sectorul public are nevoie de suport din partea specialiștilor pentru identificarea și aplicarea proiectelor eficiente. Deseori, se începe cu planuri mari pentru întreaga țară, însă succesul presupune și inițierea de proiecte mici, pilot, care pot evolua în programe de amploare”, subliniază Marianne Janik.
Totodată, cadrul legislativ european trebuie să fie aliniat cu ritmul rapid al tehnologiei, iar multe companii percep constrângeri din acest motiv. Janik afirmă că nu reglementarea excesivă a inteligenței artificiale reprezintă problema, ci dificultatea de a adapta legislația în timp util.
„Reglementarea este crucială, însă trebuie găsit echilibrul, având în vedere evoluția tehnologică rapidă. La Bruxelles, se încearcă acum un dialog mai amplu pentru ajustarea normelor, ceea ce face procesul foarte complex”, explică ea.
Conform opiniilor sale, legislația nu trebuie să fie rigidă în fața tehnologiilor care evoluează vertiginos: „Unii inițial au crezut că reglementarea va fi mai ușoară, însă realitatea ne îndreaptă către necesitatea unui dialog continuu pentru a identifica soluțiile eficiente, fiind favorabilă creării unor reguli adaptabile”.
Prioritatea liderilor: pregătirea forței de muncă
În sectorul privat, cel mai mare obstacol rămâne formarea și dezvoltarea competențelor muncitorilor, în condițiile în care integrarea soluțiilor bazate pe AI devine o prioritate strategică. Janik afirmă că adoptarea inteligenței artificiale trebuie să fie condusă de șeful executiv, și nu doar de departamentul IT.
„Este esențial ca liderii să prioritizeze creșterea organizației și construcția echipelor cu abilități specifice”, subliniază ea, menționând că maturitatea managerială a domainelor de business s-a îmbunătățit vizibil în ultimele 18 luni.
Structurile organizaționale evoluează către echipe cross-funcționale, în care tehnologia, actul de comerț și aspectele juridice sau de conformitate lucrează de la începutul proiectelor.
Impactul economic al companiilor care implementează AI devreme începe să fie vizibil, chiar dacă rezultatele concrete nu sunt încă publice. „În următoarele trei până la șase luni, vom avea date și vom face comunicate în acest sens. Se observă o concentrare tot mai mare pe cazuri de utilizare specifice”, afirmă Janik.
Rezultate tangibile în companiile care implementează AI
Există trei domenii în care AI deja generează rezultate solide: cercetarea și dezvoltarea, crearea de software și serviciile pentru clienți. Pentru dezvoltatorii Google, eficiența a crescut semnificativ: „Am avut o creștere de aproximativ 11%, ceea ce, deși pare modest, reprezintă un progres important.” De asemenea, aproape jumătate din codul intern este creat cu ajutorul AI: „Aproape 50% din cod este generat de inteligența artificială”.
Acest trend se manifestă nu doar în echipe de IT, ci și în domeniul de suport pentru clienți, unde asistența automatizată devine tot mai comună.
„În zona de Customer Service, indiferent dacă angajații sunt umani, agenți AI sau parteneri cu asistenți virtuali, există o progresie clară către automatizare completă, iar în viitor aceștia vor putea fi înlocuiți parțial sau total”, explică ea.
Dincolo de automatizare, cel mai radical potențial al AI se află în domeniul medical, în special în oncologie, unde pot fi oferite tratamente personalizate. „Astăzi, tratamentele nu sunt încă adaptate în funcție de caracteristicile fiecărui pacient, ceea ce ar putea fi schimbat prin AI. Industria biotehnologică va beneficia enorm de aceste tehnologii, precum și cercetările anterioare eficiente”, completează Janik.
Deja, Google colaborează cu instituții medicale precum Mayo Clinic, parteneriate pe care le consideră „absolut impresionante”.
România, avantajată de capitalul tehnic
În competiția globală pentru inovație, România se remarcă prin rezervorul uman valoros. „Un aspect esențial adesea neglijat este talentul, iar pentru utilizarea AI, este nevoie de competențe de specialitate. România dispune de un nivel ridicat de expertiză tehnică, ceea ce constituie un avantaj semnificativ și va rămâne tot mai relevant în viitor”, afirmă Janik.
Comparativ cu alte țări din regiunea EMEA, ea evită să numească un lider incontestabil. „Este dificil de spus, pentru că unele națiuni fac mai mult zgomot, precum Franța. Nu afirm că există un lider clar, procesele depind mai mult de industrie, cultură și maturitatea ecosistemului”, menționează ea.
„În final, nivelul de talent și cultura sunt decisive, iar exemplul SUA arată cât de importantă este mentalitatea de «se poate». În România, această atitudine a «se poate» este deja prezentă, ceea ce reprezintă un avantaj”, adaugă ea.
În următorii doi-trei ani, Janik anticipează o accelerare a adoptării tehnologiilor bazate pe agenți AI, afirmând că România dispune de forța de muncă și talentul necesar pentru a demara cu succes această tranziție: „Văd România ca parte a Europei, cu un potențial mare și cu o comunitate de specialiști și utilizatori avansați, gata să adopte rapid tehnologia AI agentică”.
Mesajul final pentru liderii de afaceri din România: „Consider că țara dispune de toate resursele necesare pentru a începe cu succes această nouă etapă a inteligenței artificiale agentice. Nu lipsește nimic, iar potențialul este imens. Să mergem mai departe”, a concluzionat Marianne Janik.
