Actualizare 14:35 – Nicușor Dan, discuții private cu magistrați
Conform unor informațiiMEDIAFAX, președintele Nicușor Dan se află în prezent într-o serie de conversații informale, confidențiale, alături de un grup de 20 de reprezentanți ai sistemului judiciar, care au solicitat să discute fără prezența mass-media.
Actualizare 13:38 – Nicușor Dan, după discuțiile cu magistrații: Este o primă întâlnire, considerată utilă pentru continuarea dialogului
Discuțiile dintre Nicușor Dan și reprezentanții justiției, desfășurate la Cotroceni, s-au încheiat după mai mult de 3 ore și jumătate.
„Este o primă etapă a dialogului, deci este benefic ca acesta să continue. Am avut o presiune legată de limitările timpului pentru această întâlnire, de aceea am solicitat ca materialele să fie trimise până joi și ulterior au fost prelungite până sâmbătă. Suntem totuși deschiși pentru orice sugestie sau sesizare. Multe dintre aspectele semnalate de dumneavoastră sau de alți judecători necesită verificări, care pot dura. Am întrebat dacă aveți disponibilitatea de a verifica anumite elemente și dacă nu dețineți toate informațiile, putem oferi sprijin. (…) În concluzie, consider că dialogul este productiv și important pentru ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului, deoarece discuțiile au fost foarte abstracte despre statutul social al judecătorilor. Este esențial ca oamenii să știe cum se verifică dacă, de exemplu, procurorii sau procurorul de ședință au ajuns cu dosarul în arhivă sau dacă s-a întocmit un rapor relevant. Aceste aspecte sunt semnificative. Mulțumesc și discuțiile vor continua”, a declarat Nicușor Dan, în finalul întâlnirii.
Actualizare 12:55 – Evaluarea reprezentanților justiției privind colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii
După ce fiecare magistrat prezent la întâlnire a expus propuneri pentru remedierea problemelor din sistemul de justiție, Nicușor Dan i-a întrebat despre modul în care percep colaborarea lor cu CSM.
„Am transmis diverse sugestii, iar în ultimele zile a avut loc o întâlnire cu unele asociații profesionale. De asemenea, s-a realizat închiderea unui sondaj, ale cărui rezultate urmează să fie analizate. În 2022 s-a derulat un sondaj referitor la modificările legislative ale justiției, unde s-au colectat opinii. Din păcate, aceste opinii au fost agregate, însă legile au fost adoptate într-un mod care a generat probleme”, a răspuns Dragoș Călin, reprezentantul asociațiilor de magistrați.
Actualizare 12:35 – Reclamație privind presiunea din partea Inspecției Judiciare, exprimată de o judecătoare
În timpul dialogului dintre magistrați și Nicușor Dan, o judecătoare a criticat modul în care un judecător poate fi transferat ori de câte ori dintr-o secție în alta. Ea a exemplificat cu Înalta Curte de Casație și Justiție, unde mutarea judecătorului necesită acordul explicit al acestuia.
Magistrata a menționat și colegii din sistem care se confruntă cu probleme legate de Inspecția Judiciară, despre care a vorbit și Pîrlog.
Actualizare Bogdan Pîrlog, procuror militar
Bogdan Pîrlog, procuror militar și președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, care anterior a fost sancționat pentru criticile aduse sistemului judiciar, a afirmat că situația actuală a justiției rezultă din colaborarea între grupuri din interiorul și din exteriorul sistemului.
„Criza systemului judiciar nu s-a produs din cauza unor forțe interne sau externe, ci ca urmare a alianței între grupuri din sistem și din afara sa, care au adus sistemul în stare critică”, a spus Pîrlog.
„Legislația recentă a justiției a introdus un control în care o majoritate, formată din 5 judecători, poate gestiona aspecte importante ale justiției. Acești 5 numesc o a șasea persoană, președintele ÎCCJ, în mod discreționar. Ulterior, ei aleg președinții curților de apel și decid promovarea judecătorilor, fără o bază clară de meritocrație.”
„Au apărut situații absurde, cum ar fi delegarea judecătorilor fără cerere explicită sau fără motive temeinice pentru soluții în dosare,” a adăugat magistratul.
El a evidențiat și problema violenței împotriva femeilor, făcând referire la unele cazuri concrete.
„De exemplu, la Târgoviște, inculpatul era unchiul unui reprezentant al Ministerului de Interne, iar a fost emisă o ordonanță pentru mutarea dosarului, în timp ce la Turnu Măgurele, unde o victimă a ordinului de protecție a fost ucisă, se constată o gestionare deficitară, cu procurori singuri, fără sprijin, făcând parte dintr-un sistem cu decizii influențate de interese obscure”, a spus Pîrlog.
„Nu este tolerabil ca un judecător să fie exclus de mai multe ori fără un motiv clar, iar această situație devine tot mai evidentă.”
Actualizare Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul Gherla
Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, a declarat că susține punctele de vedere exprimate anterior de colegii săi magistrați.
El a menționat că situația din sistemul judiciar nu s-a îmbunătățit, cu excepția sporurilor salariale, și că modificările legislative au fost în beneficiul grupurilor de interese mai mult decât al interesului public.
El a explicat că această stare de fapt a fost motivul principal pentru decizia sa de a demisiona și consideră că nu se pot produce schimbări semnificative pe termen scurt.
„Am senzația că nimic nu s-a schimbat în bine, în afară de creșterea salarială. Legislația și organizarea sistemului judiciar au fost influențate de interese diverse, ceea ce a condus la situația actuală. De aceea, mi-am prezentat demisia și nu cred că se pot realiza schimbări notabile în scurt timp.”
„Justiția trebuie să servească toți cetățenii. Situația actuală nu este normală și nu este în concordanță cu principiile democratice.”
„Într-un reportaj recent, s-a discutat despre ÎCCJ și CAB, instituții esențiale controlate, iar o parte semnificativă a personalului a ajuns acolo prin mecanisme discutabile”, a adăugat el.
„Nu cred că persoanele implicate vor recunoaște aceste probleme sau vor decide să părăsească pozițiile. Care este soluția pentru o schimbare reală? Să se verifice singure? Nu o văd fezabilă.”
„Aștept să exercit în limita atribuțiilor presiunea necesară pentru a determina schimbări, chiar dacă instituțiile nu sunt dornice să le facă.”
Actualizare Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Daniel Ungureanu, cu o experiență de 13 ani în magistratură, a menționat că principiul său principal este „nimeni nu este deasupra legii” și că a promovat toate examenele în mod obiectiv.
„Modul în care conducerea instanțelor și CSM au reacționat după acel reportaj mi se pare greșit. Nu trebuie să arătăm cu degetul pe cei care au transmis mesajul, ci să verificăm în mod riguros exemplele concrete, cu nume. Aceste cazuri trebuie să fie obiectul unor analize disciplinare și penale, acolo unde este cazul.”
Actualizare 10:56 – O propunere pentru reformarea interviurilor în funcția de judecător
O procuroră din DNA, în magistratură din 2014, afirmă că a apărut o stare de insecuritate în rândul judecătorilor, menționând cazul Vanghelie, unde a participat din 2018.
Ea explică că patru complete de judecată au fost mutate în timpul judecării, fără consultarea procurorilor, iar deciziile sunt uneori nejustificate din punct de vedere juridic.
Un alt magistrat propune eliminarea interviurilor și înlocuirea lor cu un examen scris de tip Psihologie, care să includă și evaluarea gândirii critice. Consideră că majorarea taxelor judiciare ar descuraja cererile abuzive, reducând astfel situațiile șicanatoare.
Actualizare fost procuror: Societatea a permis politicului să influențeze profund justiția
Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul București, fost membru al DNA și consilier în Ministerul Justiției, afirmă că problema principală e modul în care societatea a permis politicului să interfereze în justiție.
„Justiția arată astfel deoarece politicul a avut o influență excesivă, aproape constant, în procesul de numire și control”, spune acesta.
„Dacă vom continua cu numiri politice și programe netransparente, rezultatele vor fi aceleași, indiferent de modificările legislative”, adaugă el.
El susține că judecătorii și procurorii știu cine va conduce instituțiile principale și consideră inutilă competiția sau opoziția față de aceste scheme. „De ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo?”
„Relațiile apropiate între magistrați și politicieni sunt inacceptabile în cadrul sistemului nostru de justiție”, a concluzionat fostul magistrat.
Actualizare Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna
Liviu Cârneci a continuat discuția, explicând că:
„Am comunicat autorităților centrale două cazuri concrete ce pot indica fenomenul abuzurilor în sistem.” Acestea nu par simple accidente, ci simptome evidente ale unui sistem profund disfuncțional. Problema fundamentale este absența unor mecanisme eficiente interne de autocorecție în sistem.
Abuzurile nu sunt observate și corectate din interior, deoarece puterea e excesiv concentrată la vârf, într-un mod în care deciziile se iau informal, iar cariera judecătorilor și alte poziții de conducere sunt influențate de criterii netransparente. Aceasta conduce la un sistem oligarhic ce se concentrează la nivelul vârfului ÎCCJ și al CSM. Legislativul din 2022 a consolidat această poziție prin legi care permit controlul și influențarea ierarhiei sistemului judiciar. Această situație produce o accentuare a dicotomiilor și creează un sistem de decizie opaque, afectând instituțiile fundamentale ale justiției”, a concluzionat Cârneci.
Actualizare Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România
„Este esențial ca publicul să cunoască aspectele negative ale legislației din 2022, considerate de trei mari asociații de judecători și procurori: Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărarea Statului Procurorului și Inițiativa pentru Justiție”, afirmă Dragoș Călin, președintele forumului.
„Dacă aceste legi rămân în vigoare, se vor produce deficiențe majore. Soluția principală pentru a remedia aceste probleme este schimbarea rapidă a legilor justiției”, completează Călin.
El menționează că organisme internaționale, precum Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, au criticat legislația judiciară adoptată în 2022.
„De exemplu, Comisia de la Veneția a solicitat, în două avize consultative, revenirea asupra anumitor competențe ale magistraților, precum urmărirea penală, la DNA. OCDE și OSCE au criticat lipsa examenelor meritocratice pentru promovări și pentru poziții de conducere în sistem, în special la Înalta Curte. În plus, legislația adoptată înainte de avizul Comisiei a fost imediat implementată, fără posiblitatea de a ajusta prevederile”, a explicat Călin.
Actualizare – Începutul discuțiilor la Palatul Cotroceni
Unsprezece magistrați au fost invitați pentru discuții cu președintele Nicușor Dan.
„Este important să avem o dezbatere transparentă despre sistemul judiciar. Am parcurs foarte multe materiale trimise de dumneavoastră”, a declarat șeful statului în cadrul întâlnirii.
Lista judecătorilor și procurorilor implicați în discuții, de la ora 10:00
1. Dragoș Călin, judecător la Curtea de Apel București, președinte al Asociației Forumul Judecătorilor
2. Alin Bodnar, judecător Tribunalul București, Secretar General al Asociației
3. Mihai Cătălin Constanstin, judecător la Curtea de Apel Ploiești
4. Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov
5. Liviu Cârneci, judecător la Tribunal Covasna
6. Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
7. Laura Deriuș, procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1, București
8. Marius Catalin Vartic, fost procuror DNA, pensionat
9. Alexandru Oancea, fost procuror la Gherla, eliberat din funcție în urma deciziei prezidențiale la 1 noiembrie
10. Bogdan Pîrlog, președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, procuror militar
11. Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul Tribunalului București și DNA, fost consilier în Ministerul Justiției, pensionat în octombrie 2025
Știrea inițială:
Luni, de la ora 10:00, președintele Nicușor Dan va primi pentru discuții magistrații interesați să transmită public mesajele despre problemele din justiție.
Anunțul vine după o declarație de presă a șefului statului, despre pregătirile pentru întâlnirea programată cu magistrații. Dan a menționat că, deși interesul a fost ridicat, puțini judecători au confirmat participarea, circa 20 în persoană și tot atâția din partea unor organizații.
Mesaje de intimidare adresate magistraților
Președintele a accentuat că au fost primite mesaje de intimidare, iar cei mai mulți au cerut să se întâlnească clandestin, de frica repercusiunilor.
„Unii au preferat să se echipeze pentru întâlniri de pe stradă sau să fie preluați din benzinării, pentru a evita recunoașterea. Este o problemă serioasă pentru statul de drept, nu vorbim despre criminalitate organizată, ci despre funcționarea unei puteri statale”, a spus Dan.
„Pentru transparență, vom organiza o discuție publică cu cei interesați în ziua de astăzi, iar întâlnirile în regim confidențial vor fi reprogramate pentru momentul în care condițiile vor permite.”
Nicușor Dan intenționează să organizeze un referendum în rândul magistraților
Președintele a anunțat că va realiza în ianuarie un referendum pentru a verifica dacă CSM acționează în interes public sau orientat către interese de breaslă.
„Dacă judecătorii consideră că CSM servește interesului public, vom avansa cu proiectele legislative, dar dacă vor decide că acesta reprezintă numai interesele profesionale, vom cer și desființarea consolidată a acestei structuri”, a declarat Dan.
Reacția Secției de judecători a CSM la declarațiile prezidențiale
Secția de judecători a CSM a reacționat exprimând că exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să se desfășoare respectând principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
„Referendumul propus de Președinte nu este prevăzut de legislație pentru judecători, fiind reglementat special în Constituție și legi. CSM, ca garant al independenței justiției, va acționa autonom și nu va tolera orice ingerință, directă sau indirectă, în activitatea instanțelor.”
Fost președinte CCR: Referendum pe despre profesii nu este prevăzut în legislația națională
Augustin Zegrean a afirmat că ideea unui referendum pentru o anumită profesie, cum ar fi cea a judecătorilor, nu are suport constituțional sau legal în România și nu poate fi implementată în niciun fel, indiferent de intențiile Administrației Prezidențiale.
„Nu există prevederi pentru referendumuri pe meserii în legislația noastră. Este o idee nerealistă și ilegală”, a declarat acesta.
