Divorțurile gri – cele care implică cupluri de peste 50 de ani cu căsnicii aparent armonioase – devin tot mai frecvente. De la exemple celebre – Bill și Melinda Gates sau Nicole Kidman și Keith Urban – până la povești mai puțin mediatizate, fenomenul ridică o întrebare inevitabilă: ce motivează doi oameni care au conviețuit decenii să decidă brusc că nu mai pot continua împreună?
Divorțurile gri în România: statistică și tendințe
În România, se înregistrează aproximativ 57 de divorțuri zilnic. Fenomenul divorțurilor gri devine tot mai evident și la noi, cu un număr anual în creștere, atingând un vârf în 2021 – fiind mai mult decât dublu față de anii imediat următori Revoluției.
Date demografice relevante:
- Numărul bărbaților care divorțează după vârsta de 50 de ani crește semnificativ: de 1,3 ori în categoria 50-54 ani, de 1,5 ori la 55-59 ani și aproape de două ori pentru persoanele de peste 60 de ani.
- Cel mai frecvent, divorțurile au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 45-49 ani în cazul bărbaților și 35-39 ani în cazul femeilor.
- Infidelitatea conjugală reprezintă cea mai răspândită cauză de divorț în rândul bărbaților.
- Numărul femeilor sub 30 de ani care au divorțat a fost de 2,2 ori mai mare comparativ cu bărbații din aceeași categorie.
Evoluția fenomenului: cifre reprezentative
Analizând datele pentru grupa de vârstă 55-59 ani (ambii parteneri), observăm o creștere semnificativă a divorțurilor gri în România. De la 227 de cazuri în 1990, numărul a urcat la 508 în 2024, înregistrând o creștere de peste 120%. Punctul maxim a fost atins în 2011, cu 455 de divorțuri, urmat de o scădere temporară în perioada pandemică, urmată de o revenire puternică.
La grupa de 50-55 de ani, tendința nu diferă foarte mult: de la 400 de divorțuri anual, numărul a crescut la peste 800, după un vârf de aproape 1200 în 2021.
Disparități geografice:
Circa 10% dintre divorțurile din țară se înregistrează în București. În 13 județe – printre care Bistrița-Năsăud, Botoșani, Iași, Ilfov și Suceava – numărul divorțurilor din mediul rural a depășit cel al urbanului. Cele mai mici cifre s-au înregistrat în județele Mehedinți (111) și Tulcea (162).
Context european:
În 2023, România avea o rată a divorțurilor de 1,2‰, sub media europeană de 1,6‰. Cele mai reduse rate au fost înregistrate în Slovenia (1,0‰) și Croația (1,1‰), în timp ce cele mai ridicate se află în Letonia (2,8‰), Lituania (2,5‰) și Finlanda (2,1‰).
Motivele divorțului
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), principalele cauze ale divorțurilor în România sunt infidelitatea, gelozia și violența fizică, urmate de consumul excesiv de alcool și droguri.
La nivel internațional, principalele motive includ:
- Lipsa de angajament în relație: 75%
- Infidelitatea: 59,6%
- Divergențe ireconciliabile: 57,7%
- Căsătorie timpurie: 45,1%
- Dificultăți financiare: 36,7%
- Abuz de substanțe: 34,6%
- Violență domestică: 23,5%
În urmă cu două secole, motivele predominante includeau abandon familial, boli, bigamie, amestec de sânge, călugărire, hoție, diferențe sociale, nepotrivire de vârstă sau sodomie, conform cercetărilor istoricelor românești.
Contextul actual al divorțurilor gri
Terapeuta Marina Edelman, cu sediul în Los Angeles, identifică factori specifici epocii digitale: „Rețelele sociale ne-au facilitățile de reconectare cu diverse persoane. Astfel, a devenit mai ușor să riscuri să-ți încerci norocul în noi relații”.
Chiar dacă noile oportunități aduc entuziasm, divorțul gri este adesea influențat de factori profund diferiți față de cele pentru relațiile mai scurte, explică self.com.
Cele patru cauze principale ale divorțurilor gri
1. Resentimente acumulate în tăcere
„De obicei, nu evenimentele majore determină despărțirea. Motivele constau în micile frustrări care se adună de-a lungul decadelor”, explică Edelman.
2. Infidelitatea repetată: epuizarea după ani de trădări
Chiar dacă infidelitatea rămâne o cauză frecventă a divorțurilor în orice etapă a vieții, terapeutul Kate Engler accentuează impactul său în divorțurile gri. „Deseori, este un pattern îndelungat de trădări repetate”, menționează ea.
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, reflectarea asupra ultimelor capitole ale existenței devine inevitabilă: „Există un punct în care oamenii decid: «Nu se va schimba. Am trecut de multe ori prin astfel de situații, așa că e timpul să punem capăt!»”, afirmă Engler.
3. Deconectarea după plecarea copiilor din casă
Pentru unele cupluri, creșterea și educarea copiilor devin chiar motivul principal al căsniciei.
„Adesea, copiii devin un fel de punte de legătură”, explică Engler.
Programul zilnic plin de activități – împachetarea prânzurilor, organizarea petrecerilor sau pregătirile pentru facultate – face mai ușor să evite conflictele din relație. După ce copiii pleacă și casa devine liniștită, realitatea dureroasă se cere acceptată: legătura poate fi construită mai mult pe co-parenting decât pe o iubire autentică.
4. Probleme legate de sănătate și grijă mutuală
Cu trecerea timpului, întrebări despre încredere și sprijin devin centrale: „Poate fi această persoană de încredere să aibă grijă de mine în cazul unei boli grave? Este dispusă și capabilă să mă susțină când am nevoie?”
Conform experienței terapeutului, femeile sunt mai susceptibile să se confrunte cu astfel de dileme: „Văd o prietenă care va trece printr-o suferință și mă întreb: «Ar fi partenerul meu acolo pentru mine?» Dacă răspunsul nu este ferm, aceste îndoieli pot duce la hotărârea de divorț.”
Divorțurile gri reflectă mai mult decât simples statistici – ele reprezintă transformations profunde în percepția despre căsnicie, realizarea personală și dreptul la reînceput, indiferent de etapă vieții. Într-o societate cu durate de viață în creștere și schimbări rapide, întrebarea nu mai este „De ce se despart cuplurile după atât timp împreună?”, ci „Ce lecții ne oferă aceste despărțiri despre curajul de a alege fericirea, chiar și în ultimele etape ale existenței?”.
