În 2024, un număr record de persoane au ales să trăiască în afara țării natale, conform unui studiu recent al ONU. Această mișcare globală modifică semnificativ peisajul social din diverse comunități și din viața de zi cu zi.
- O jurnalistă a documentat interacțiunile comunității srilankeze din România cu localnicii, prin observarea unor petreceri organizate de aceștia.
- La începutul anului 2024, numărul srilankezilor cu drept de ședere în România pentru muncă a fost de 18.800, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări. Majoritatea sunt tineri.
„Comunitatea noastră nu frecventează petrecerile românești. Mulți români nu apreciază persoanele cu tenul închis la culoare, și eu sunt printre ei. Odată, un bărbat mi-a spus direct: «Ești negru, poți pleca» – eram într-un club din centrul Bucureștiului. Am plecat de acolo”, mărturisește Thiwanka, unul dintre organizatorii petrecerilor srilankeze.
Această experiență l-a determinat să creeze spații proprii, în care el și comunitatea sa să se simtă în siguranță. Shenu, o tânără srilankeză care lucrează în domeniul Horeca, afirmă că ar participa la toate evenimentele, dacă ar putea, pentru că uneori muzica le poate oferi un sentiment de vindecare. Programul de muncă extenuant, cu doar zile libere în timpul săptămânii, o obligă să fie selectivă în alegerea evenimentelor.
„Aveam o mulțime de emoții. A fost prima dată când am prezentat muzică unei audiențe românești. Eu, Asindu, Dan și Anju, toți eram plini de emoție. Apoi, câțiva români au început să danseze, s-au auzit râsete și conversații, iar atmosfera s-a încălzit. M-am relaxat și am continuat cu muzică și zâmbetul pe față până la final”, descrie Linda, o DJ srilankeză, momentele incipiente ale unei seri din România.
Migranții se confruntă des cu lipsa de prieteni printre localnici
Atunci când un migrant legal într-o țară se confruntă cu discriminare, este adesea șocat, explică Luis Escobedo, cercetător de origine peruviană și migrant în România de câțiva ani.
Cu o experiență relevantă în domeniul migrației în țări precum Germania, Polonia, Austria, Mexic și Africa de Sud, Escobedo investighează de ani de zile rasismul și interculturalitatea în România.
„Tensiunea apare atunci când încerci să depășești o etichetă socială, în acest caz, cea de muncitor migrant. Dacă încerci să ieși din această definiție impusă, ești discriminat, nu reușești să-ți găsești un partener sau prieteni. Nu este surprinzător faptul că mulți migranți pe care i-am cunoscut în Germania nu aveau nici măcar un singur prieten local, nici măcar cei care locuiau acolo de mai bine de 20 de ani.”
Escobedo, cercetător asociat al Societății pentru Studii Interculturale și ale Migrației din București și al Universității Free State din Africa de Sud, subliniază o rezistență structurală puternică care face dificilă integrarea migranților, mai ales în țări, precum România, unde percepția asupra migrației este utilitară.
„Societatea consideră migranții, de fapt, doar ca pe o resursă pentru rezolvarea problemelor economice și demografice. Aceștia sunt așteptați să fie recunoscători pentru oportunitatea prezentată.”
O rețea de evenimente underground pentru srilankezi în România
Având mulți DJ-i, organizatori și producători de muzică electronică (un stil popular în țara lor), srilankezii au creat o rețea extinsă de evenimente underground, în special în București, Timișoara și Constanța. Ei închiriază spații în cluburi, restaurante și galerii pentru a transforma aceste locații în ringuri de dans, invitat DJ-i consacrați din Sri Lanka și Europa.
Am descoperit petrecerile lor accidental, dintr-o transmisiune live pe pagina unui restaurant srilankez.
Am participat la mai multe astfel de evenimente și am discutat cu zeci de membri din comunitate constatând că rețeaua de evenimente nu este limitată doar la România. Există o mișcare similară în Italia, legătura dintre cele două fiind strânsă. DJ-ii călătoresc în mod regulat între cele două țări.
„Activitatea lor recreează visurile inițiale cu care au venit în România, depășind statutul de migrant. Reprezintă o strategie de supraviețuire la nivel personal și colectiv, precum și o modalitate de afirmare culturală – de construire de relații interumane – una dintr-o gamă largă de strategii utilizate în procesul de migrație”, explică Luis Escobedo.
„Scopul a fost ca aceștia să se simtă confortabil în țara unde se află”
Daniel Petrescu, fondatorul unui hub cultural, a acceptat cu ușurință invitația DJ-ilor srilankezi, dându-și seama de atractivitatea acestei colaborări pentru publicul său.
„Am promovat mulți artiști începători și sunt sigur că publicului nostru le va plăcea!”, a declarat Daniel.
„Obiectivele noastre au fost să-i ajutăm să se simtă confortabil în noul lor mediu”, a adăugat mai târziu.
Iată câteva fragmente din conversatii despre petreceri:
Mai jos, câteva concluzi:
