Dobânzi de 7,95% la lei și 6,25% la euro
Ministerul Finanțelor oferă dobânzi de 6,25% pentru împrumuturi în euro pe 7 ani (titluri de stat Fidelis) și de 7,95% pentru titluri în lei cu o perioadă de 5 ani.
În anul trecut, românii au manifestat un interes semnificativ pentru ofertele Tezaur și Fidelis, subscrierile atingând 32,7 miliarde de lei.
Potrivit unei analize, România se împrumută la dobânzi ridicate în Uniunea Europeană, cererile de la investitori apropiindu-se de 8%.
Cât câștigi la 10.000 de lei investiți?
În teorie, statul ar putea economisi prin împrumuturi la dobânzi mai mici de la cetățeni, comparativ cu piața financiară liberă. Pentru populație, aceasta reprezintă o alternativă sigură la investiții neimpozitate.
De exemplu, o sumă de 10.000 de lei investită pe 5 ani, cu o dobândă de 7,95%, va genera un câștig de 4.766 de lei la finalul perioadei.
Cu toate acestea, problema este complexă.
„Găurile din buget sunt cele mai mari din istoria țării”
Un expert economic afirmă că statul apelează la împrumuturi de la cetățeni din cauza dificultăților de pe piețele internaționale.
„Statul nu realizează economii prin această strategie. Încearcă să se împrumute de la români, deoarece accesul la împrumuturi internaționale este dificil. Ultimul demers de a se împrumuta în valută a fost un eșec, chiar și la dobânzi foarte ridicate, cele mai mari din UE, nefiind suficient de atractiv pentru investitori. Astfel, statul a apelat la piața internă.”,
„Dacă, până în anul precedent, se lansau titluri de stat o dată la trei-patru luni, acum se face lunar, la dobânzi superioare oricăror alte investiții – depozite bancare, ETF-uri, bursă –, cu avantajul suplimentar al neimpozitării câștigurilor.”.
„Guvernul își propune să se împrumute cu aproape 50 de miliarde de euro în acest an, însă, având în vedere contextul, estimarea poate depăși 60 de miliarde la sfârșitul anului. Este o necesitate financiară semnificativă la nivel guvernamental, menținută prin implicațiile economice actuale.”
Cum de s-a ajuns la aceste dobânzi?
Un profesor de economie explică motivele ridicării dobânzilor, subliniind contextul internațional și cel intern.
„Sunt doi factori importanți. Primul este cel internațional, respectiv dobânzile la dolar, unde rata pe 10 ani este de 4,5%. Un investitor are opțiunea de a împrumuta SUA sau România, motiv pentru care trebuie să oferim dobânzi mai atractive.”
„Al doilea factor este contextul intern. Perspectivele de rating a României s-au deteriorat, contribuind la creșterea dobânzilor. Această tendință va persista cel puțin până la toamnă.”
Cheltuieli însemnate
Cheltuielile bugetare semnificative sunt o problemă pentru România.
„Există un deficit bugetar substanțial față de venituri. România se împrumută la dobânzi mari, iar după pandemie, rata dobânzii a crescut peste tot pe glob. Noi avem nevoie de dobânzi reale pozitive, ce contracarează inflația.”
Dobânzile vor rămâne mari din cauza inflației cauzate de energie
Expertul consideră că inflația cauzată de prețurile mari la energie vor influența menținerea dobânzilor ridicate pe viitor.
„Europa nu se va mai întoarce la dobânzile anterioare, datorită problemelor cu inflația și prețurile la energie. Posibile îmbunătățiri depind de context.”
„Situația financiară a țării este precară. Reducerea deficitului bugetar este o chestiune cheie pentru a diminua presiunile asupra dobânzilor. Deficit mare, situație politică și context internațional complicat.”
Problema fiscală
Problema fiscală rămâne o provocare majoră.
Ordonanța-trenuleț de la finalul anului 2024 a avut efecte asupra cheltuielilor, facilităților fiscale și a impus taxe noi.
„Există o complexitate fiscală. Este necesară simplificarea Codului Fiscal, cu un tratament egal pentru toți contribuabilii, într-un context internațional adecvat. România trebuie să aibă un sistem fiscal atractiv pentru a atrage investiții.”
„Arma supraimpozitării nu bate la distanță”
Expertul critică introducerea unor noi taxe, cum ar fi supraimpozitarea marilor companii și a construcțiilor speciale.
„Supraimpozitarea nu este o soluție durabilă. Reducerea cheltuielilor sectorului public prin fuziuni și eliminarea unor entități guvernamentale este esențială.”
Nu se pot face restructurări în România?
Experți susțin că legislația complică implementarea schimbărilor în România.
„Constituția României este complexă din punct de vedere legislativ, dificultată de schimbări majore. Cu toate acestea, este crucial să se reducă deficitul bugetar de la 8,65% la 7% din PIB în acest an.”
„Sectorul public este prea extins în raport cu economia. Situația ar putea continua chiar și astfel, dar rămâne de văzut.”
Riscuri potențiale
Dobânzile ridicate nu sunt singura problemă.
„Atunci când nu ne mai împrumută nimeni, atunci va fi cu adevărat o problemă. Dacă va ajunge un președinte extremist la conducere, România ar putea fi obligată să apeleze la Fondul Monetar Internațional, sau chiar să se confrunte cu falimentul din cauza imposibilității de a se mai împrumuta.”
