Strategia de Securitate Națională, data publicării în noaptea de joi spre vineri, a prezentat viziunea lui Trump ca fiind una de „realism flexibil” și a afirmat că Statele Unite ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care stabilea emisfera vestică drept zona de influență a Washingtonului. De asemenea, Strategia de Securitate Națională a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu „declinul civilizațional” și necesită ajustări ale direcției sale.
Acest document reprezintă cea mai recentă și clară exprimare a intenției lui Trump de a restructura ordinea globală postbelică, condusă de Statele Unite și bazată pe o rețea de alianțe multilaterale, și de a o redefine prin prisma viziunii sale, „America First” (America pe primul loc), analizează Reuters.
„Politica externă a președintelui Trump este pragmatică, fără a fi în același timp ‘adepta pragmatismului’, contrazicând categorisirile convenționale. Reflectă realitatea, dar nu se limitează la realism, fiind principială, dar nu idealistă; puternică, însă nu agresivă; reținută, dar nu conciliantă, conform celor 29 de pagini ale documentului.
„Este, mai presus de toate, motivată de ceea ce funcționează pentru America”, adaugă textul.
Documentul, publicat de fiecare nouă administrație și ghid pentru activitatea mai multor agenții guvernamentale, afirmă că Trump își propune să „restabilească superioritatea americană” în emisfera vestică și plasează această regiune în centrul priorităților strategice ale administrației sale.
„Acest ‘corolar al lui Trump’ la Doctrina Monroe reprezintă o reconsolidare puternică și prudentă a influenței și priorităților americane, în concordanță cu interesele de securitate ale țării,” indică documentul, sugerând că extinderea militară a SUA în regiune nu este temporară.
De la preluarea mandatului în ianuarie, critici au afirmat că retorica lui Trump evocă un imperialism modern în emisfera vestică. Trump a vorbit încă de la început, în termeni vagi, despre recucerirea Canalului Panama și anexarea Groenlandei și Canadei, amintește Reuters.
Recent, creșterea prezenței militare a SUA în Caraibe și amenințările cu acțiuni militare directe în Venezuela și alte state cu carteluri de droguri au intensificat îngrijorările într-o zonă cu un istoric complicat de intervenții militare. Statele Unite au trimis peste 10.000 de militari în Caraibe, însoțiți de un portavion, nave de război și avioane de vânătoare.
„Noua Strategie Națională de Securitate subliniază clar că nu ne vom întoarce la vechile practici”, afirmă Jason Marczak, analist senior pentru America Latină în cadrul think-tank-ului Atlantic Council din Washington.
Documentul menționează, de asemenea, influența economică tot mai mare a Chinei în America Latină, care a fost o preocupare constantă pentru administrațiile americane și în același timp, scopul fiind contracararea acesteia.
În Asia, se exprimă intenția de a descuraja conflicte cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud, prin consolidarea capacităților militare ale SUA și ale aliaților săi.
„Descurajarea conflictului din Taiwan, ideal prin menținerea superiorității armatei, reprezintă o prioritate”, se precizează în document.
Această chestiune a fost de-a lungul timpului un factor de tensiune în relațiile dintre SUA și China.
Cu toate acestea, Trump are o abordare neconvențională în politica externă, ceea ce complică previziunea modului în care aceste priorități de securitate națională se vor concretiza în acțiuni precise.
Documentul prezintă o viziune pesimistă asupra partenerilor europeni tradiționali, avertizând asupra unui „declin civilizațional” al continentului și subliniind necesitatea unor schimbări importante pentru ca Europa să rămână un aliat de încredere pentru SUA.
Este cea mai recentă serie de declarații ale oficialilor americani care contestă presupunerile postbelice despre o relație strânsă între Europa și cel mai important aliat, Statele Unite.
„Pe termen lung, este foarte posibil ca, în câteva decenii, unii membri ai NATO să devină majoritar non-europeni”, afirmă documentul.
Unii experți europeni au opinat că documentul reflectă punctele de vedere ale partidelor de extremă dreaptă, care s-au afirmat ca principala opoziție față de guvernele din Germania, Franța și alți aliați tradiționali ai SUA.
Administrația Trump și-a propus să redea „identitatea occidentală” în Europa. În același timp, Trump a folosit o retorică din ce în ce mai rasistă împotriva imigranților de etnie minoritară din SUA, notează Reuters.
Politicieni și oficiali europeni au manifestat nemulțumire față de tonul Washingtonului, dar, deși se pregătesc să-și modernizeze forțele armate neașezate pentru a contracara o posibilă amenințare rusească, continuă să depindă în mare măsură de sprijinul militar al SUA.
Documentul indică interesul strategic al SUA de a negocia o soluție rapidă pentru războiul din Ucraina și de a restabili „stabilitatea strategică” cu Rusia.
Trump a făcut comentarii pozitive și admirative la adresa președintelui rus Vladimir Putin, ceea ce a generat critici privind o atitudine „indulgentă față de Rusia”.
Se relatează că Washingtonul intenționează ca, începând cu 2027, Europa să preia majoritatea capacităților NATO, inclusiv cele de intelligence și rachete, plan considerat nerealist de anumite surse europene.
Evaluând impactul regional, analistul Brad Bowman de la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor a scris pe X: „Câștigătorii timpului, resurselor și atenției? Emisfera vestică și probabil Pacificul. Pierzătorii? Europa. Se va stabiliza? Orientul Mijlociu. Africa? Mult noroc…”
