Reprezentanții legali ai lui Călin Georgescu solicită instanței de judecată a Curții de Apel București returnarea dosarului de urmărire penală către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Apărătorii fostului candidat la prezidențiale afirmă că procurorul Remus Popa, în calitate de șef al Secției de urmărire penală din PICCJ, care a avizat rechizitoriul, a fost implicat personal în efectuarea actelor de urmărire penală în cauza lui Georgescu. În plus, aceștia susțin că semnătura de pe prima pagină a actului de acuzare nu aparține procurorului Remus Popa.
Reprezentanții juridici ai lui Călin Georgescu argumentează, în cererea de returnare a rechizitoriului, că verificarea legalității și temeiniciei actului de sesizare a fost realizată cu încălcarea prevederilor legale.
În concret, conform articolului 328 alineatul 1 din Codul de procedură penală:
„Rechizitoriul este verificat în privința legalității și temeiniciei de către prim-procurorul parchetului sau, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă instanța superioară, iar dacă a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior.
Atunci când tezaurul a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, verificarea se efectuează de procurorul-șef de secție, iar dacă a fost întocmit de acesta, controlul se realizează de către procurorul general al acestei unități (n.r. Procurorul General).”
Acuzații de imparțialitate și fals în documente aduse în discuție în cazul procurorului Remus Popa, care a semnat rechizitoriul lui Georgescu
Reprezentanții legali ai lui Călin Georgescu reclamă că procurorul Remus Popa, care a gestionat cazul, ar fi fost implicat în acțiuni de urmărire în cadrul dosarului.
De asemenea, avocații fostului candidat menționează că semnătura de pe prima pagină a actului de acuzare nu-i aparține chiar procurorului Popa.
„Procurorul Remus-Iulian Popa – șeful Secției de urmărire penală din PICCJ – care apare ca fiind cel ce a confirmat rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 – a efectuat personal acte de urmărire penală în cauză, fiind autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu, susțin reprezentanții legali. Or, este evident că niciun procuror nu poate verifica în mod imparțial propriile acte.
În al doilea rând, după cum se observă în facsimilul 1, alături de semnătura lui Remus Popa a fost scris un „p” manuscris – ceea ce indică faptul că altcineva a semnat în numele său. În aceste condiții, avocații lui Georgescu solicită ca Parchetul General să comunice instanței numele procurorului a cărui semnătură apare în colțul din dreapta-sus al primei pagini a rechizitoriului.”
Faza de camera preliminară a dosarului nr. 6008/2/2025 va fi soluționată de magistratul CAB Mihai-Paul Cozma, cunoscut pentru deciziile de clarificare a abuzurilor comise de DNA.
Reprezentanții legali evidențiază problemele legate de confirmarea rechizitoriului:
„IV. Lipsa avizării rechizitoriului de către procurorul de nivel superior”
Conform articolului 328 din Codul de procedură penală, „rechizitoriul se limitează la fapta și persoana urmărite și cuprinde, conform prevederilor art. 286 alin. (2), detalii despre infracțiune, persoana inculpatului, încadrarea juridică, probele, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la articolele 330 și 331 și alte elemente necesare soluționării cauzei. Verificarea legalității și temeiniciei se face de către prim-procuror sau de procurorul general, iar dacă a fost întocmit de acesta, de procurorul ierarhic superior. În cauzele cu persoane aflate în arest preventiv, verificarea trebuie făcută prioritar și înainte de expirarea duratei privării de libertate.”
Din punctul de vedere al validării de către procurorul superior ierarhic, reprezentanții legali consideră că dispozițiile legale nu au fost respectate.
Analizând prima pagină a rechizitoriului, se remarcă faptul că numele lui Remus Iulian Popa este menționat, însă semnătura de pe document diferă considerabil față de cea de pe procesul-verbal de sesizare din oficiu din 18 decembrie 2024 (volumul 3, filele 1-5).
Prin urmare, parchetul are obligația să precizeze cine a verificat legalitatea și temeinicia rechizitoriului și cine a semnat avizarea, pentru ca această informație să fie verificabilă de către reprezentanți sau instanță.
În ipoteza în care s-ar considera improbabil ca Remus Iulian Popa să fi verificat personal actul, analiza documentelor ar arăta chiar că acesta a întocmit acte de urmărire penală în cauză, inclusiv procesul-verbal de sesizare din 18 decembrie 2024 (filele 1-5 vol. 3 DUP).
Argumentele apărătorilor lui Călin Georgescu
Rechizitoriul a fost verificat de către procurorul Remus Iulian Popa, iar la fila 9 din dosar se află următoarele precizări:
„La data de 18 decembrie 2024 a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, sub nr. 75/76/P/2024, dosarul având ca obiect infracțiuni de furnizare de informații false, prevăzute de art. 404 Cod penal, și favorizarea făptuitorului, conform art. 269 Cod penal, presupus comise de Georgescu Călin și judecătoarea Stoicescu Adriana Petronela de la Curtea de Apel Timișoara”
Verificarea de către procurorul-șef de secție, care a întocmit și procesul verbal de sesizare din oficiu, reprezintă o evaluare a propriului proces procedural.
Astfel, având în vedere că tezaurul a fost întocmit în baza actelor de urmărire penală, rezultă că, în mod ilegal, domnul procuror Remus Iulian Popa a efectuat verificarea legalității și temeiniciei rechizitoriului în această cauză.
Vătămarea drepturilor procesuale ale lui Călin Georgescu devine evidentă, deoarece verificarea de către același procuror, care a fost implicat în urmărirea penală, ridică suspiciuni privind imparțialitatea și legalitatea decorului juridic.
În concluzie, având în vedere cele prezentate, conform articolului 345 alineatul 3 din Codul de procedură penală, solicităm în principal ca instanța să oblige Parchetul să remedieze în 5 zile aceste nereguli, iar în subsidiar, în cazul în care neregularitatea rechizitoriului nu va fi corectată, solicităm trimiterea cauzei înapoi la parchet, conform articolului 346 alineatul 3 litera a) din Codul de procedură penală.
