Dosarul Mineriada: Ion Iliescu, Petre Roman și alții, trimiși în judecată

Foşti lideri politici acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii în legătură cu evenimentele din 1990

Trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, foştii lideri Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma sunt acuzaţi în urma evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionare.

Procuratura Militară a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii. Printre aceştia se numără:

• Ion Iliescu – fost preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României,
• Petre Roman – fost prim-ministru al Guvernului provizoriu al României,
• Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului provizoriu,
• Virgil Măgureanu – fost director al Serviciului Român de Informaţii,
• Adrian Sârbu – fost consilier al prim-ministrului.

Aceştia sunt acuzaţi de infracţiuni grave, conform articolului relevant din Codul penal, ce implică un număr semnificativ de victime.

De asemenea, au fost inculpaţi şi:

• Miron Cozma – lider sindical,
• general (în rezervă) Vasile Dobrinoiu – comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri,
• colonel (în rezervă) Petre Peter – comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele.

Acuzaţiile se referă la infracţiuni contra umanităţii, conform legislaţiei aplicabile.

Dosarul Mineriadei. Evenimentele din perspectiva procurorilor

Ancheta arată că, în iunie 1990, cei mai înalţi oficiali ai statului român – Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, sprijiniţi de alţi responsabili, printre care Virgil Măgureanu şi Adrian Sârbu, au aplicat o politică represivă împotriva populaţiei din Bucureşti. Consecinţele au fost 4 morţi, 2 violuri, şi peste 1300 de persoane vătămate fizic şi/sau psihic, şi peste 1200 de persoane reţinute ilegal.

Începând din aprilie 1990, în Piaţa Universităţii a avut loc o serie de proteste, cerând schimbări democratice şi o rupere de trecutul comunist. Manifestaţiile s-au intensificat în iunie, provocând reacţia autorităţilor.

„Oamenii politici au acţionat pentru reprimare împotriva manifestanţilor. În acest sens, s-a folosit o campanie de manipulare mediatică, pentru a crea o imagine negativă asupra protestatarilor”, susţine comunicatul.

Planificarea şi executarea acţiunii repressive a implicat un număr mare de persoane, cu roluri diferite în ierarhia grupului.

Un „grup criminal de tip sistemic”

Procurorii consideră că autorităţile au format un grup criminal, implicând persoane din diverse domenii (politic, administrativ, militar şi civil). Rolul principal în planificarea şi orchestrarea infracţiunilor l-au avut oficialii de vârf, iar implicarea celorlalţi a variat.

Conform anchetei, liderii au acţionat prin intermediul altor persoane.

Începând din 13 iunie 1990, autorităţile au aplicat acţiunea represivă, utilizând forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii şi un număr mare de mineri.

Acţiunile au inclus folosirea armelor, rezultând în 4 morţi, 2 violuri, vătămări ale integrităţii fizice/psihice a 1311 de persoane şi reţinerea ilegală a 1211 de persoane.