Tragedia tânărului Rareș Ion, decedat după o supradoză la scurt timp de la un live pe o platformă online unde consuma substanțe interzise, evidențiază deficiențele politicii naționale de prevenție și atitudinii sociale față de problema consumului de droguri, susține medicul Costin Militaru, cu 20 de ani de experiență în domeniu. Acesta critică caracterul preponderent emoțional și punitiv al intervențiilor părintești și al măsurilor statului, care nu înțeleg în profunzime contextul consumului.
- Rareș Ion a consumat droguri în direct pe o platformă online, înregistrat de un utilizator cunoscut pentru implicări în traficul de substanțe interzise. Acesta a fost acuzat, printre altele, de furnizarea de substanțe ilegale și altui tânăr implicat într-un accident mortal.
- Tânărul a fost transportat de urgență la spital, însă detaliile externării nu sunt cunoscute cu exactitate.
- A doua zi, fratele său l-a găsit decedat în locuința familială. Analizele medicale au identificat șase substanțe periculoase în corpul tânărului: metadonă, tramadol, benzodiazepine, canabinoide, un metabolit al heroinei și o substanță sintetică extrem de riscantă.
„Este dificil de imaginat prin câte canale pot avea acces adolescenții la droguri”, declară medicul Costin Militaru, comentând cazul tânărului de 20 de ani, într-un interviu.
În opinia specialistului, platformele online nu amplifică neapărat fenomenul, dar reflectă realitatea accesului facil la informații, inclusiv cele legate de droguri.
„Internetul furnizează informații cu toate aspectele lor, atît pozitive, cât și negative”, susține medicul. Un studiu sugerează că curiozitatea, dorința de a fi considerat „cool” și plictiseala sunt motive comune pentru inițierea consumului de droguri la tineri.
Sfaturi pentru părinți
Ce pot face părinții atunci când descoperă că un copil consumă droguri?
Medicul recomandă să accepte situația reală fără a critica sau pedepsi copilul. În loc de amenințări și reproșuri intense, este crucial să găsească un specialist care să abordeze problema cu grijă și cu o strategie individualizată, ținând cont de faza de consum. „Este un proces complex, dar cu o mai mare șansă de succes decât insistarea pe abstinență imediată”.
Acces limitat la tratament și suport psihologic în România
Intervenția timpurie este esențială pentru evitarea unor astfel de tragedii. Totuși, eficiența intervențiilor actuale este limitată de abordările prea deseori emoționale și punitive, fără o înțelegere profundă a nevoilor consumatorilor de substanțe.
Accesul la tratament și suport psihologic pentru tinerii consumatori este extrem de limitat, cu un singur centru specializat în toată țara, conform observării medicului.
Sistemul de combatere a consumului de droguri se bazează prea mult pe măsuri punitive, fără a înțelege nevoile consumatorilor și a oferi soluții centrate pe suport și tratament adecvat.
Mesaje alarmiste ineficiente
Pentru o schimbare reală, se recomandă renunțarea la mesajele alarmiste și promovarea unor alternative reale, printre care asistența medicală specializată. Considerăm important ca statul să nu mai promoveze doar ideea că drogurile ucid, ci să ofere căi alternative de rezolvare a problemelor, unde consumatorul poate avea șanse mai mari de supraviețuire și recuperare.
Consumul de droguri în România – date statistice
Conform Raportului Național privind Situația Drogurilor în România (2023), consumul de droguri în rândul tinerilor este în creștere. Datele evidențiază următoarele tendințe:
- Canabisul rămâne cea mai des utilizată substanță ilicită la adolescenți.
- Substanțele psihoactive sintetice reprezintă o problemă majoră, mai ales în mediile urbane.
- Consumul de droguri injectabile prezintă riscuri pentru sănătate, inclusiv transmiterea bolilor infecțioase.
Creșterea cererii de tratament denotă o conștientizare sporită, însă infrastructura de servicii specializate este insuficientă.
- Există un singur centru de tratament pentru copii/adolescenți în întreaga țară.
- Programele de prevenție sunt concentrate în zone urbane.
- Lipsa resurselor și a personalului specializat afectează eficiența intervențiilor.
