O nouă amenințare de origine rusă pentru România, după valul de atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre. A fost emisă alertă în localitatea tulceană Grindu, după ce radarele românești au detectat „un obiect zburător neidentificat”, care s-a prăbușit la aproximativ 5 kilometri sud de graniță. Decizia care a reactivat o situație tensionată – ridicând noi semne de întrebare și necesitatea unor explicații – a fost anunțată de Ministerul Apărării Naționale, conform căruia Serviciul de Poliție Aeriană nu a intervenit din cauza condițiilor meteorologice dificile din sud-estul țării, ceea ce, susține sursa citată, a împiedicat decolarea acestor aeronave.
Cei doi specialiști militari au explicat pentru Gândul principalele provocări legate de drone, precum și condițiile meteo care limitează zborul avioanelor de luptă, mai ales în scenarii în care – având în vedere conflictul ruso-ucrainean de la frontieră – deciziile ar trebui să fie rapide și exacte.
„Analiza a concluzionat că nu s-a intenționat lansarea în spațiu cu cele două aeronave din primul nivel de alertă”
Colonelul (r) Stelian Teodorescu, fost diplomat militar și inginer în domeniul aviației, a explicat impactul pe care îl au condițiile meteorologice în deciziile de a mobiliza aeronavele la sol în situații de potențial pericol la frontieră.
„Nu cred că problema se reduce doar la condițiile meteorologice. Eu consider că s-a realizat o analiză și s-a luat decizia de a nu trimite aeronavele în misiune. În alte circumstanțe, condițiile atmosferice nu trebuie să fie un obstacol – mai ales că, așa cum menționați, avioanele civile au zburat – iar în contextul unui conflict trebuie să acționezi. Consider că decizia nu a fost luată impulsiv, ci a fost motivată temeinic.”
Mai precis, s-a analizat întreaga situație și nu s-a intenționat lansarea în aer a celor două aeronave din primul nivel de alertă. Este posibil să fi fost avute în vedere riscurile și posibilele consecințe grave. Astfel, în evaluarea situației, s-a considerat, cel mai probabil, că nu a fost vorba despre un atac aerian cu dronă asupra spațiului nostru, ci mai degrabă despre un incident accidental sau o încercare de testare a forțelor aeriene românești,” a explicat pentru GÂNDUL Colonelul (r) Stelian Teodorescu.
Federația Rusă a executat un nou val de atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre
„Vorbim despre condiții de vizibilitate redusă sau dacă există condiții de ghișaj, acum aceste situații nu se aplică”
De asemenea, Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major, a subliniat semnificația pentru securitatea României a dronelor rusești doborâte în zona localității Grindu, precum și impactul condițiilor meteorologice nefavorabile, care pot împiedica atât decolarea, cât și aterizarea avioanelor militare.
Fostul șef al Statului Major a evidențiat din nou pericolul reprezentat de drone, precum și provocările pentru spațiul aerian românesc.
„În anumite condiții (n.r. – condiții meteorologice nefavorabile), zborul este imposibil. Nu în toate situațiile de vreme nefavorabilă avioanele militare nu pot zbura, dar în condiții de vizibilitate scăzută sau ghișaj, zborul devine extrem de dificil – acum nu este cazul. Aceste condiții afectează zborul, însă avioanele civile pot realiza astfel de misiuni. În cazul unui conflict, deciziile trebuie să fie rapide și ferme, indiferent de condițiile meteorologice.”
De asemenea, atacatorul nu poate să opereze în condiții inadecvate pentru zborul cu avioane de luptă. Dronele sunt controlate de la distanță, ceea ce elimină riscul pentru pilot, și pot fi operate în condiții meteorologice nefavorabile, precum vizibilitate redusă sau ghișaj – scenario în care zborurile aviației tradiționale sunt restricționate.
„Știm că războiul se desfășoară aproape de granița noastră și există posibilitatea ca dronele implicate în atacuri asupra porturilor sau obiectivelor din Ucraina să fi trecut accidental sau intenționat în spațiul aerian românesc. Deși nu le permitem, intrarea accidentală sau trecerea temporară nu pot fi evitate complet din cauza limitărilor tehnice și a timpului de reacție.”
România a stabilit, prin decizie în CSAT, doborârea oricăror drone care pătrund în spațiul aerian național. Totuși, aceste acțiuni depind de capabilitățile tehnice și timpul de intervenție. Până în prezent, nu a fost înregistrată nicio dronă care să lovească obiective interne sau pe teritoriul țării. În plus, forțele armate sunt pregătite să protejeze infrastructura și zonele locuite, iar măsurile de securitate sunt implementate corespunzător,” a conchis fostul șef de Stat Major.
Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major, despre dronele rusești doborâte în zona Grindu – imagine Mediafax
Președintele Nicușor Dan despre drona rusească doborâtă în localitatea Grindu, Tulcea
Președintele Nicușor Dan a comentat marți, după anunțul Ministerului Apărării, că evenimentul – considerat un „incident” – reprezintă o situație fericită și nu implică motive severe, afirmând că „mai s-a întâmplat” astfel de cazuri.
Federația Rusă a orchestrat un nou val de atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene situate pe Dunăre. Au fost semnalate mai mult explozii în apropierea frontierei cu România, după atacuri cu drone Geranium asupra porturilor din Izmail și Reni.
Sursă foto: Colaj Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Amenințări aeriene în Europa. Cum a devenit spațiul aerian european un teatru de operațiuni pentru NATO. Cronologie și hartă a incidentelor cu drone
- Nicușor Dan, detalii despre pericolul reprezentat de drona: „Nu poți să judeci până nu o vezi cu ochii tăi / Știm foarte bine că era rusească”
