Două nave automate de suprafață, de tip Saildrone Voyager, sunt prezentate și lansate în Marea Baltică, pentru monitorizarea zonei. Portul Koege, Danemarca, 16 iunie 2025. FOTO: LISELOTTE SABROE / AFP / Profimedia
Danemarca utilizează drone marine pentru a proteja infrastructura subacvatică și a îmbunătăți supravegherea marină, context în care amenințările hibride din partea Rusiei cresc.
Prezența companiei Saildrone, cu sediul în California, a stârnit critici în Danemarca, legate de intensificarea colaborării cu Statele Unite într-un domeniu atât de sensibil precum securitatea digitală.
Aceste critici apar pe fondul schimbărilor geopolitice rapide, al evoluției tehnologice și al tensiunilor persistente dintre Copenhaga și Washington, în contextul amenințărilor repetate ale președintelui american Donald Trump cu privire la preluarea Groenlandei.
Navele automate, de 10 metri, denumite „saildrones”, seamănă cu ambarcațiuni cu vele, însă sunt proiectate pentru colectarea de date. Folosind inteligența artificială, aceste drone marine culeg informații prin intermediul mai multor senzori, camere și radare, oferind o imagine mult mai detaliată a activității maritime decât sateliții.
Compania a colaborat anterior cu marina americană, folosind aceste nave pentru combaterea traficului ilegal de droguri și a pescuitului neautorizat. Introducerea lor în Danemarca reprezintă prima utilizare a acestor tehnologii în scopuri de apărare în apele europene.
„Scopul Saildrone este acela de a oferi informații acolo unde înainte nu aveam”, a declarat Richard Jenkins, CEO al Saildrone.
În contextul preocupărilor legate de „flota fantomă” a Rusiei – nave petroliere vechi folosite pentru a ocoli sancțiunile internaționale prin transportul de petrol către China și India – dronele marine pot verifica identitatea navelor și semnaliza activități suspecte care ar putea indica sabotarea conductelor sau cablurilor de comunicații subacvatice.
„Observăm utilizarea flotelor comerciale în scopuri militare”, a declarat Jenkins.
„Fie că este vorba de flota fantomă a Rusiei ce transportă bunuri interzise pentru a eluda sancțiunile, fie că urmăresc acțiuni dăunătoare, cum ar fi deteriorarea infrastructurii, trebuie să fim în măsură să detectăm aceste activități”, a precizat CEO-ul companiei.
Forțele armate daneze utilizează patru „drone cu vele” în Marea Baltică pentru teste operaționale, având scopul de a-și îmbunătăți capabilitățile de supraveghere și colectare de informații maritime.
Cu toate acestea, parteneriatul a generat îngrijorări printre experții danezi în tehnologie.
Inginerul software și antreprenorul David Heinemeier Hansson a declarat pentru postul de radio danez DR: „Companiile americane trebuie să respecte legislația americană, care poate solicita date sau închide conturi.”
Șeful Consiliului danez pentru securitate cibernetică, Jacob Herbst, a declarat că este importantă o atenție sporită în alegerea furnizorilor americani în acest domeniu.
Conform lui Jenkins, compania nu primește informații clasificate din Danemarca, iar datele sunt integral criptate.
Dronele pot fi alimentate cu motorină, energie eoliană și solară și pot rămâne pe mare peste un an, dar durata medie de operare este de aproximativ 100 de zile. Pentru a acoperi întreaga Marea Baltică, ar fi necesare 10-20 de astfel de drone.
Danemarca este membră atât a Uniunii Europene (UE), cât și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
