Principiile celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar au fost prezentate de prim-ministru Ilie Bolojan. Acesta a anticipat prezentarea programului detaliat, programată pentru sfârșitul lunii actuale.
Nu-mi aduc aminte să fi auzit în ultimii 30 de ani un mesaj atât de direct, precum cel transmis de prim-ministrul Ilie Bolojan la sfârșitul săptămânii trecute. Cu siguranță, prezentarea celui de-al doilea pachet pentru reducerea deficitului bugetar a declanșat o serie de reacții în rândul funcționarilor publici.
Am aflat aspecte noi legate de gestionarea fondurilor publice. De exemplu, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a crescut cu aproape 60% în ultimii cinci ani, ajungând la 77 de miliarde de lei anul acesta. Această creștere nu s-a reflectat însă în îmbunătățirea serviciilor medicale, existând încă întârzieri la plăți și lipsuri de medicamente și materiale în multe spitale.
De asemenea, Ilie Bolojan a evidențiat situația companiilor de stat. Potrivit prim-ministrului, indicatorii de performanță ai acestor entități sunt atât de simpli încât sunt îndepliniți cu ușurință de manageri. Practic, indicatorii par stabiliți doar pentru a permite conducătorilor să primească salarii mari și bonusuri.
Prim-ministrul a abordat și tema reformei pensiilor speciale. Un subiect intens dezbătut în ultimii ani, dar de cele mai multe ori fără soluții concrete. Ilie Bolojan a folosit exemplul magistraților, unde, în multe cazuri, ieșirea la pensie are loc la 48 de ani, o vârstă considerată prea tânără. Guvernul își propune modificarea vârstei de pensionare. Mai mult, se propune o ajustare a legii, astfel încât nivelul pensiei să nu mai fie egal cu 80% din ultimul salariu brut (ceea ce, în multe situații, face ca pensia să depășească salariul net). Propunerea prim-ministrului este ca pensia să fie calculată la 80% din salariul net. Această modificare, deși nu pare revoluționară, ar putea reduce nemulțumirile publice legate de această problemă.
Cu toate acestea, prim-ministrul nu a abordat subiectul pensiilor de serviciu (pensii ale militarilor sau polițiștilor), ceea ce indică complexitatea și încă neclaritățile legate de reforma pensiilor speciale.
Exemplele prezentate de Ilie Bolojan reprezintă doar o parte din privilegiile acumulate de-a lungul timpului de funcționarii din administrația centrală și locală, precum și de angajații din companiile de stat. În ultimele două decenii, prin legi, ordonanțe și contracte colective, angajații statului au obținut o serie de avantaje salariale și extra-salariale.
În cel de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar lipsește un plan concret de disponibilizare sau reducere a numărului de funcționari publici și agenții guvernamentale. Deși programul de guvernare prevede reorganizarea, fuziunea sau închiderea unor agenții și reducerea cu 20% a posturilor din administrație, pachetul actual nu propune măsuri concrete în aceste direcții. Există doar câteva idei despre administrația locală și necesitatea unor standarde privind numărul de personal.
În general, principiile din cel de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar prezintă aspecte promițătoare. Prim-ministrul a abordat aspecte importante și ignorate de mult timp, cum ar fi sectorul sanitar, administrația locală și companiile de stat.
Măsurile de reformă se confruntă cu obstacole, printre care principiul dreptului dobândit. Va reuși guvernul Bolojan să pună în aplicare aceste schimbări?
