Fiecare vizită a Fondului Monetar Internațional (FMI) la București stârnește interes. Sunt voci care anticipează un acord de împrumut cu instituția financiară internațională. Este firesc să se gândească la o astfel de eventualitate, având în vedere experiența din anii 2009-2010. Atunci, criza economică a fost gestionată cu ajutorul finanțărilor din partea FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale.
FMI rămâne un organism de împrumut „de ultimă instanță”, la care se apelează doar când alte opțiuni nu mai sunt disponibile sau când costurile sunt prea ridicate pentru a obține credite de pe piață.
Cei care anticipează un acord iminent cu FMI se înșală. Chiar și cu un deficit bugetar semnificativ, România nu se află într-o situație de urgență.
Comparațiile cu criza din 2009-2010 nu sunt pertinente. În acel moment, era o criză globală care a afectat profund Europa, inclusiv accesul la finanțări. Statele europene cu dezechilibre bugetare se împrumutau la dobânzi foarte ridicate, iar Banca Centrală Europeană a implementat măsuri, precum cumpărarea de obligațiuni, pentru a proteja economiile din zona euro.
România, abia intrată în Uniunea Europeană, nu beneficia de protecția Băncii Centrale Europene. O parte importantă a împrumuturilor din partea FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale a fost direcționată către Banca Națională a României (BNR) pentru consolidarea rezervelor valutare. Deseori, se spune că împrumuturile au fost destinate băncilor străine, dar au avut și un impact pozitiv asupra românilor și mediului de afaceri din țară. Scăderea investițiilor străine, în special a împrumuturilor intragrup ale băncilor, ar fi putut avea consecințe negative pentru moneda leului.
Cu rezervele valutare consolidate și cu acorduri cu băncile străine, BNR a putut gestiona criza în interesul atât al băncilor, cât și al cetățenilor. De asemenea, s-au rambursat fără probleme împrumuturile primite de la FMI.
Cu toate acestea, există o asemănare cu situația din 2009, și anume deficitul bugetar. În 2009, România a înregistrat un deficit bugetar maxim de 7,2% din PIB (aproximativ 36 miliarde lei). Anul trecut, deficitul a atins 8,65% din PIB (aproximativ 153 miliarde lei).
Cifrele evidențiază degradarea situației bugetare și diferențele majore ale economiei românești. Deficitul bugetar din 2009, de 36 miliarde lei, este astăzi echivalent cu o sumă asemănătoare, absorbită într-o singură lună. Imprumutul de 20 miliarde euro din 2009, din care s-au utilizat 17 miliarde, reprezintă o sumă semnificativ mai mică decât necesarul de finanțare actual.
În concluzie, prezența reprezentanților FMI la București reprezintă o vizită de monitorizare, și nu implică neapărat un acord de împrumut.
Analiza experților FMI va oferi date valoroase despre starea bugetară și evoluția economiei românești, dar nu se așteaptă noutăți surprinzătoare. Guvernul a anunțat public situația financiară complexă și riscurile asociate unui deficit bugetar necontrolat.
FMI, ca de obicei, va evidenția în comunicatul său problemele cheie ale deciziilor guvernamentale și impactul acestora. Prezența FMI oferă oportunitatea de a obține informații importante.
