Analiza documentelor oficiale dezvăluie o gestionare fiscală riscantă a guvernului precedent. În 2024, prioritatea a fost majorarea salariilor și a pensiilor, ignorând complet indicatorii economici esențiali, precum deficitul bugetar.
Informările trimise de Ministerul Finanțelor și ANAF către președinția României, Senat și prim-ministru, documentate de surse media independente, evidențiază dificultățile financiare ale statului. Aceste note de informare, semnate de foștii responsabili, erau explicite, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru controlul deficitului bugetar.
Este posibil ca fostul ministru al finanțelor să fi încercat prin notele oficiale să atenueze riscurile economice. Cu toate acestea, informațiile conținute, indiferent de intențiile autorului, evidențiază riscurile majore create de un deficit bugetar excesiv. Se poate critica lipsa de promptă acțiune, propunerile de măsuri împotriva unei grave deteriorări a deficitului bugetar aparând abia în ultima parte a anului.
Este alarmant faptul că nici președintele statului, nici președintele Senatului nu au reacționat public la gravitația situației financiare. Pe de altă parte, fostul prim-ministru a continuat, atât în 2024, cât și în anii următori, politicile de creștere a salariilor bugetare, pensiilor și investițiilor, fără a ține cont de implicațiile acestora asupra deficitului bugetar.
În ciuda marcării „strict confidențial”, multe dintre informații erau deja publice, preluate din rapoartele lunare de execuție bugetară. Existau, totuși, aspecte critice care, dacă ar fi fost divulgate, ar fi putut avea consecințe negative asupra piețelor financiare.
În august 2024, notele aveau un ton prudent, evidențiind creşterile de cheltuieli provocate de majorările salariale în anumite sectoare. Totuși, autoritățile de linie (apărare, ordine publică etc.) au subestimat impactul financiar al acestor măsuri.
Începând din luna octombrie 2024, situația financiară se deterioară vizibil, notele accentuând creșterea continuă a deficitului bugetar și potențialul unui deficit de peste 14% din PIB în 2025, în lipsa unor măsuri restrictive.
Apare, de asemenea, o îngrijorătoare creștere a datoriei publice, până la 55% din PIB, menționându-se legea responsabilității fiscale, dar fără efectivitate concretă. În noiembrie 2024, s-a semnalat riscul unor deficite temporare de finanțare, fiind necesare împrumuturi pe termen scurt, folosirea rezervelor valutare, și un avertisment privind posibilitatea unor ratinguri financiare nefavorabile.
În final, informațiile din rapoarte evidențiază o profundă iresponsabilitate a decidenților politici, în special a fostului prim-ministru. A fost necesară o utilizare excesivă a resurselor disponibile, inclusiv a împrumuturilor interne și externe, a rezervei valutare și a extra-dividendelelor, pentru a acoperi cheltuielile semnificative pentru salarii, pensii, investiții si sectorul sanitar. Această strategie a agravat semnificativ deficitul bugetar. Absența unei reacții din partea președintelui statului și a corpului legislativ a condus la o criză financiară accentuată. Este evident că măsurile de control ale deficitului bugetar sunt necesare și urgent necesare.
