Miniștrii guvernelor recente au manifestat îngrijorare față de accentuarea deficitelor comerciale ale României. Problema este gravă, deficitul balanței comerciale înregistrând o creștere substanțială de aproape 50% între 2021 și 2024.
Există două categorii de produse care contribuie semnificativ la agravarea deficitului comercial: cele chimice și, în ultimii ani, produsele agroalimentare. Însăși secțiunea alimente și animale vii a înregistrat în primele șapte luni ale acestui an un deficit de aproximativ 2,6 miliarde de euro. Acest fapt este alarmant, având în vedere că România este un important exportator european de materii prime agricole.
Deficitul se datorează în mare parte importurilor masive de produse alimentare procesate. O analiză relevantă realizată de experți, precum Costin Costinaș, în cadrul Clubului Fermierilor Români, evidențiază că România are cele mai mari deficite comerciale la produsele din carne (1,2 miliarde euro), lactate (700 milioane euro) și dulciuri (600 milioane euro).
În contextul îngrijorător al deficitelor balanței comerciale, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a prezentat o analiză și propuneri de soluții. Este pozitiv că această așa-zisă analiză provine din mediul unor partide politice și nu direct din guvern. Asta ar putea atenua potențialul dezavantaj.
Astfel, ministrul agriculturii declară că „actualmente, lider la importurile de fructe și legume este avocado”. Domnul Barbu nu oferă cifre precise nici interval de timp, ceea ce ridică suspiciuni privind exactitatea afirmației. Este posibil avocado să fi fost temporar cel mai importat produs, valoric, dar probabil că nu reprezintă lider pe parcursul întregului an.
Neglijând rigurozitatea statistică, domnul Barbu susține că un avocado costă cât trei kilograme de roșii românești. El concluzionează:
„dacă dorim să consumăm mozzarella și avocado și nu suntem dispuși să mâncăm roșii și produse lactate de la fermierii români, sigur deficitul comercial va crește”
Astfel, ministrul identifică consumatorii de avocado drept vinovați pentru deficitul comercial. Este evident că consumul de roșii și lactate este mult mai ridicat în România decât cel de avocado și mozzarella.
Ideea că renunțarea la consumul de avocado rezolvă deficitul comercial este, în opinia noastră, nefondată. Pe de o parte, este o subestimare a preferințelor consumatorilor. Majoritatea celor care cumpără avocado nu se gândesc la deficit, ci la beneficiile sale gustative. Campania de promovare a produselor românești este utilă, dar are limite; nu putem avea banane sau avocado românești, dar asta nu trebuie să ne împiedice să le consumăm.
Pe de altă parte, reducerea deficitului comercial nu poate fi obținută doar prin apel la consumul anumitor produse. O strategie publică eficientă ar trebui să încurajeze înlocuirea importurilor cu produse românești. De exemplu, creșterea importurilor de îngrășăminte chimice ar trebui să fie urmată de politici care să stimuleze producția internă. La fel, importurile mari de dulciuri sugerează nevoia de a atrage producători în România.
O strategie bazată pe “cumpărați produs românesc” este limitată. Consumatorii iau decizii bazate pe gusturi personale, raport calitate-preț și tendințe de consum, nu neapărat pe ideile politicienilor.
În concluzie, abordarea ministrului agriculturii pare a fi simplificată și nu contribuie la soluționarea problemei deficitului comercial.
