Deficitul bugetar este semnificativ, iar deficitul comercial crește. Cu toate acestea, banii din aceste deficite nu stimulează creșterea economică. Evoluția produsului intern brut (PIB) rămâne modestă.
Uneori, se pare că economia românească este o „gaură neagră”. Ne întrebăm unde dispar atâția bani fără a se observa rezultate concrete. De exemplu, recent, Institutul Național de Statistică a publicat datele privind comerțul exterior. În primele cinci luni ale anului, importurile au atins 53,7 miliarde de euro, înregistrând o creștere de aproximativ 6%, iar deficitul comercial a atins 14,3 miliarde de euro, cu 16% mai mult decât în perioada similară a anului precedent.
Desigur, o parte din importuri sunt folosite pentru prelucrare sau sunt integrate în produse exportate. O altă parte importantă din importuri este consumată în țară. Creșterea rapidă a deficitului comercial ridică întrebări legitime: până unde va ajunge?
Expresia „deficite gemene” descrie statele care au simultan deficit bugetar și deficit la balanța comercială. România se află în această situație, iar primele cinci luni ale anului au evidențiat această coincidență. Deficitul bugetar a ajuns la 64,2 miliarde de lei, iar deficitul comercial la 14 miliarde de euro (aproximativ 70 miliarde de lei). Astfel, deficitele sunt aproape egale ca valoare.
Există o legătură economică între cele două deficite, dar nu înseamnă neapărat că valorile lor trebuie să fie similare. Anul acesta, această situație subliniază ideea că banii din deficitul bugetar alimentează deficitul comercial. Această legătură este evidentă, dar nu este direct proporțională.
Mai complicat este faptul că deficitele gemene nu ajută la creșterea economică. Acest lucru este demonstrat clar de creșterea redusă a economiei românești în primul trimestru al anului.
Datele statistice confirmă acest lucru. Un deficit bugetar de 3,39% din PIB (aproximativ 64 miliarde de lei), asociat cu un deficit comercial de aproape 70 miliarde de lei și o creștere economică anuală de doar 0,3% din PIB reprezintă o performanță slabă, o situație problematică.
Structura economiei și contribuția diferitelor sectoare la creștere evidențiază impasul actual al economiei românești. Unele sectoare și-au redus impactul și contribuția la creșterea economică.
De exemplu, în primul trimestru, agricultura a avut o contribuție la PIB de doar 1,7%, fără contribuție la creșterea economică. Industria a avut un impact negativ, de -0,5%, impactul negativ. Construcțiile au avut o contribuție pozitivă, de 0,4% la creșterea economică, fiind sectorul cu cea mai bună performanță.
Comerțul are cea mai mare contribuție la PIB (23%), dar cu un impact negativ asupra creșterii economice (-0,2%). Această cifră semnalează o problema: o încetinire a consumului, care a fost, în ultimii ani, un factor important în creșterea economică a României. Tendințele actuale sugerează o scădere a impactului consumului.
Celelalte domenii se situează între contribuții negative și o mică contribuție pozitivă la creșterea economică. Sectorul bancar și al asigurărilor nu a avut nicio contribuție la creșterea economică. La fel și sectorul imobiliar, care a jucat un rol important în dezvoltarea țării, dar a avut o contribuție la creștere de doar 0,1%.
Datele arată că aceste mari deficite „se scurg ca apa prin nisip”, având un impact minim asupra creșterii economice. Consecința este o creștere economică redusă. Unde dispar banii? Importurile au crescut, consumul s-a încetinit, deficitul bugetar a crescut, dar investițiile sunt modeste. Se pare că nimic nu se corelează, excepție făcând economiile firmelor și ale populației, care au crescut. Aceasta este un nou paradox al economiei românești.
