De la preluarea mandatului actualului guvern, protestele categoriei profesionale sunt zilnice, în contextul unor dezvăluiri cu privire la anomalii din administrația publică.
Politicienii au evitat, în general, evidențierea aspectelor sensibile ale sectorului public. Rareori au ieșit la iveală subiecte delicate. Indiferent de convingerile lor, ei au dorit să ascundă de spațiul public informațiile compromițătoare.
În prezent, însă, perspectiva s-a modificat radical. Prim-ministrul și președintele țării se implică activ în dezvăluiri. Informații anterior ascunse publicului larg sunt acum expuse transparent.
Un prim punct de dispută a fost plafonarea sporurilor pentru condiții de muncă precare acordate angajaților din sectorul bugetar. Această decizie a determinat ieșirea bugetarilor în stradă, deși rămâne în vigoare și pare a reduce cheltuielile bugetare.
Un alt domeniu afectat este cel al sănătății. Există un decalaj semnificativ între numărul celor scutiți de contribuții de asigurări sociale și numărul celor care contribuie. Sustenabilitatea sistemului de pensii este pusă în discuție. Legea ce va intra în vigoare începând cu data de 1 august reduce accesul la servicii medicale pentru persoanele neasigurate. Înregistrarea de 3,2 miliarde lei pentru indemnizații de concediu medical pune sub semnul întrebării frecvența îmbolnăvirilor.
Schimbările propuse în administrația locală, în special prin programul Anghel Saligny, au întâmpinat o rezistență considerabilă din partea primarilor. Aceștia se opun priorizării unor investiții și înghețării altora. În acest context, s-a vehiculat ideea de finanțare din surse private cu garanția statului.
Sistemul judiciar este, de asemenea, supus dezbaterilor. Dezbateri se poartă nu doar despre vârsta de pensionare sau cuantumul pensiilor, ci și despre situații precum magistrații care se întorc la muncă după pensionare. Acestor magistrați li se acordă indemnizație plus 15% din pensie. Procesul de pensionare în sistemul judiciar este criticat pentru lipsa unor reguli clare și criterii transparente.
Printre alte observații, se numără și cazurile a aproximativ 500 de companii cu capital majoritar de stat, care fie nu au depus bilanțuri contabile, fie au afaceri egale cu zero. Există mai multe exemple de comportament similar în guvern. Concluzionând, dezvăluirile recente pun în lumină privilegii ascunse și opoziție față de reformele propuse.
