Guvernul și legislativul francez elaborează strategii pentru reducerea deficitului bugetar în 2026. Senatorii francezi au prezentat câteva propuneri privind diminuarea cheltuielilor publice.
Reducerea deficitului bugetar este o prioritate. România nu este singura țară europeană confruntată cu această problemă. Statul român trebuie să găsească anul acesta o suplimentare de 30 de miliarde de lei la venituri sau reduceri de cheltuieli. Și cum stau lucrurile într-un stat care trebuie să ajusteze bugetul cu 40 de miliarde de euro?
Acel stat este Franța. După numeroasele dezbateri privind soluțiile românești, să analizăm propunerile franceze pentru reducerea deficitului.
La începutul săptămânii, cotidianul „Les Echos” a publicat planul bugetar al Senatului francez, prezentat guvernului. Propunerea legislativului vine într-un moment în care Executivul pregătește un plan de redresare a finanțelor publice. Senatorii din majoritatea de centru-dreapta doresc să contribuie la bugetul anului viitor, fără a încerca o substituire a Executivului.
Franța, asemenea României, este sub procedura de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană. Țara trebuie să reducă deficitul de la 5,4% în acest an la 4,6% din PIB în anul următor. Ajustarea bugetară pentru anul viitor este de aproximativ 40 de miliarde de euro. Propunerea Senatului se situează între 30 și 50 de miliarde de euro.
Propunerea senatorilor francezi implică reducerea semnificativă a cheltuielilor. Planul urmărește un echilibru între companii, lucrători activi și pensionari, repartizând efortul în mod echitabil.
Senatul propune înghețarea alocațiilor bugetare, cu excepțiile necesare pentru apărare, serviciul datoriei publice și contribuțiile către Uniunea Europeană. Acest îngheț al cheltuielilor, cu excepțiile specificate, ar aduce economii de 10 miliarde de euro. Reducerea cheltuielilor cu 1% ar genera economii de 2,4 miliarde de euro.
Senatul francez propune o reevaluare a bugetelor anumitor ministere, inclusiv cele ale Justiției, Cercetării și Interne. Ministerul Apărării este menționat ca o excepție. Reevaluarea presupune readucerea alocațiilor la nivelurile dinaintea pandemiei (2019), cu adăugarea inflației. Această măsură, dificilă de implementat, ar genera o reducere de 22 de miliarde de euro pe termen mediu.
Senatorii solicită guvernului să recâștige controlul asupra cheltuielilor salariale. Anul trecut, masa salarială a crescut cu 6,7%, depășind rata inflației.
Similar situației din România, Franța se concentrează pe controlul masei salariale și nu pe salarii individuale. Această abordare ar putea fi preluată și de guvernul român, permițând menținerea masei salariale la nivel constant, în timp ce o parte din salarii sunt crescute, în condițiile în care alte salarii sunt reduse sau anulate pentru că persoanele nu mai activează în sistemul public.
O altă propunere ar fi reintroducerea unei măsuri adoptate pe vremea președintelui Sarkozy: la doi angajați publici care părăsesc sistemul, doar unul este înlocuit. Această măsură ar genera reduceri de cheltuieli de 500 de milioane de euro. În plus, sistemul asigurărilor sociale ar putea contribui la economii de 10 miliarde de euro printr-un an „gol”, fără creșteri de pensii sau prestații sociale.
România poate învăța multe din experiența Franței pentru reducerea deficitului bugetar, mai ales în ceea ce privește diminuarea cheltuielilor.
