Al doilea pachet de reduceri bugetare a fost prezentat de prim-ministru, Ilie Bolojan. În prezentările inițiale sunt cuprinse doar principiile referitoare la administrația locală, cărora li se vor adăuga și alte măsuri.
Prim-ministrul Bolojan pare familiarizat cu problemele administrației locale. Experiența sa anterioară ca primar și președinte de Consiliu Județean este evidentă în măsurile prezentate.
Experiența lui Ilie Bolojan în administrația locală reprezintă un avantaj incontestabil. El se manifestă ca fiind bine orientat în domeniu, în contrast cu un oficial mai puțin familiarizat cu particularitățile acestuia.
Întregul pachet de reforme a evidențiat o strategie clară de reducere a cheltuielilor publice, concomitent cu îmbunătățirea calității serviciilor publice.
Problema subfinanțării unor administrații locale, incapacitatea acestora de a acoperi salarii din venituri proprii, a fost deja recunoscută; totuși, noua normă privind personalul, deși nu rezolvă problema de fond, va limita creșterea cheltuielilor.
Această normă de personal va fi aplicată atât la primăriile, cât și la consiliile județene. Stabilirea pragelor va fi critică și așteptăm cu interes modul în care vor fi definite.
Un val de proteste este anticipat. Administrația locală a demonstrat o rezistență considerabilă la schimbări. Asistăm la o consolidare a puterii primarilor, promovarea și numirea lor în funcții de înalt nivel amplificând această problemă. Acești lideri locali au ajuns la o influență disproporționată. Va fi importantă negociera dintre prim-ministru și autoritățile locale referitoare la aplicarea standardelor.
Este important ca implementarea acestor standarde să constituie un prim pas concret către reorganizarea teritorială a țării.
Posibilă revenire la cota unică
Al doilea pachet de măsuri nu abordează reformele majore preconizate în industrii sau instituții publice. Administrația locală poate, totuși, fi abordată ca o reformă majoră.
În contextul pachetului, sursele indică o majorare a fiscalității pentru investitorii sau economisitorii individuali. Se preconizează creşteri ale impozitului pe câştigurile de pe piaţa de capital, impozitare pe tranzacţii în criptomonede și sporirea impozitării persoanelor cu influență online.
De asemenea, se propune o taxă de 16% asupra dobânzilor bancare pentru posesorii de conturi cu un sold peste 100.000 de euro. Un impozit minim pe cifra de afaceri va fi introdus pentru toate societățile profitabile, reprezentând diferența dintre 0,5% din cifra de afaceri și impozitul pe profit.
Concluzionând, acest al doilea pachet de măsuri fiscale pare să afecteze persoanele active din punct de vedere financiar și cu depozite semnificative la bănci. Tendința este spre o rată fiscală majorată la 16%, ceea ce sugerează o posibilă revenire la o cotă unică. Astfel, povara fiscală asupra companiilor și clasei de mijloc pare să crească.
