Comisia Europeană propune o revizuire a bugetului pentru perioada 2028-2034. Acest nou cadru financiar european se va baza pe trei piloni principali și va fi condiționat de respectarea statului de drept. Schimbarea este necesară pentru viitorul Europei și al bugetului comunitar.
Este necesar un nou curs, o abordare diferită, pentru a obține rezultate diferite. Acest principiu guvernează propunerea Comisiei Europene pentru bugetul multianual 2028-2034. Detaliile procedurale nu sunt lipsite de importanță, însă Parlamentul European a considerat nepotrivită întârzierea neașteptată a comisarului pentru buget, Piotr Serafin, în prezentarea proiectului. Amânarea și sosirea tardivă în Parlament au fost interpretate ca o lipsă de respect pentru instituție.
Schimbarea propusă în bugetul UE este justificată de necesitatea de a spori competitivitatea europeană, de a reduce decalajul față de statele Unite ale Americii în tehnologie, cercetare-dezvoltare și digitalizare. Dezvoltarea tehnologică necesită investiții. Alte provocări, printre care asigurarea securității, discrepanțele de dezvoltare tehnologică și reducerea emisiilor de carbon, necesită, de asemenea, răspunsuri adecvate din partea UE.
Actualul buget multianual, cu cele 52 de programe de finanțare, este considerat redundant și complex. Pentru a aborda aceste aspecte, Comisia Europeană propune o structură pe trei piloni pentru bugetul viitor:
Primul pilon, alocând 865 de miliarde de euro, cuprinde finanțări pentru agricultură, pescuit, coeziune teritorială și politici sociale. Cel de-al doilea pilon, cu 410 miliarde de euro, vizează competitivitatea, incluzând cercetarea și inovarea. Cel de-al treilea pilon, de 200 de miliarde de euro, este dedicat acțiunilor externe, inclusiv asistenței acordate Ucrainei.
Pilonul dedicat competitivității urmărește dezvoltarea tehnologiilor viitorului, prin dublarea fondurilor pentru programul Horizon, o creștere de cinci ori pentru tehnologia digitală și o creștere de șase ori pentru decarbonizare. Prioritățile includ și energia, spațiul și mobilitatea militară.
Acțiunile externe, cu o alocare de 200 de miliarde de euro, includ 100 de miliarde pentru Ucraina, prin Fondul dedicat Ucrainei. Acest fond a fost completat de alte 50 de miliarde de euro în exercițiul bugetar actual. Aceste resurse sunt împărțite între statele membre ale UE.
Un alt aspect important este rambursarea împrumuturilor pentru planurile naționale de redresare și reziliență. Comisia Europeană propune extinderea surselor de venit prin creșterea accizei la tutun și introducerea unei taxe pe deșeurile electronice nereciclate.
Propunerea Comisiei Europene a stârnit anumite obiecții, în special în ceea ce privește politica agricolă comună. Fermierii solicită menținerea acesteia în actuala formă, în timp ce negocierile au condus la păstrarea pilonului I, dedicat plăților directe. De asemenea, raportorii Parlamentului European consideră că suma totală de 2.000 de miliarde de euro este prea mică. Discuțiile publice pentru bugetul viitor au demarat și lupta pentru resursele europene abia a început.