Un aspect frecvent discutat în spațiul public recent este dacă măsurile pentru reducerea deficitului bugetar sunt eficiente. În esență, se pune întrebarea dacă eforturile depuse de societate duc la scăderea deficitului.
Un exemplu relevant este creșterea TVA de la începutul lunii august. Momentan, nu dispunem de date publice pentru a evalua impactul asupra încasărilor bugetare. Nu știm dacă veniturile din TVA au crescut, sau dacă creșterea cotelor a inhibat consumul și astfel încasările au stagnat. Prin urmare, nu se poate afirma dacă efectul asupra bugetului a fost pozitiv, negativ sau nul.
De asemenea, primul pachet de măsuri s-a aplicat din august, astfel încât efectele sale nu sunt încă vizibile. Prin urmare, afirmațiile potrivit cărora pachetele de măsuri nu sunt eficiente sunt premature sau lipsesc de o analiză aprofundată. Pachetul 2 este abia la stadiul de aprobare parlamentară, deci efectele sale vor deveni evidente în a doua parte a anului și în anul 2026.
Totuși, există semne încurajatoare legate de evoluția deficitului bugetar lunar. Începând cu 11 miliarde de lei în ianuarie, deficitul a crescut la 19 miliarde în februarie, apoi a scăzut constant, ajungând la 5,5 miliarde în iunie și la 6,7 miliarde în iulie. Această tendință descendentă oferă speranțe pentru o reducere și mai semnificativă în a doua parte a anului.
În luna iulie, bugetul s-a apropiat de un excedent primar. Deficitul bugetar a fost de 6,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 6,5 miliarde de lei, aproape egalându-l. Deși plățile lunare cu dobânzi au crescut față de luna precedentă, există o apropiere de echilibrul bugetar.
Acest fenomen nu este nou. Și în anii precedenți, deficitul lunar s-a apropiat de nivelul datoriei publice. Un exemplu este mai 2024 și iunie 2023.
Este important să vedem dacă apropierea de un excedent primar lunar se va menține pe termen mai lung. Reducerea deficitului bugetar este un proces gradual, lună de lună.
Ce explică această tendință de reducere a deficitului bugetar? Factorii includ măsurile luate din iulie pentru reducerea sporurilor salariale pentru munca periculoasă și a zilelor suplimentare de concediu pentru angajații statului. De asemenea, înghețarea salariilor bugetare din anul trecut joacă un rol semnificativ.
Cheltuielile cu personalul și asistența socială s-au stabilizat. Salariile bugetare au fost în medie de 14 miliarde de lei lunar, iar asistența socială de 21 miliarde de lei lunar. Aceasta este o îmbunătățire semnificativă față de creșterea accentuată din anul anterior.
În concluzie, există semnale pozitive, dar deficitul bugetar în primele șapte luni ale anului a crescut față de anul precedent. Mai mult, se anticipează ca pachetele de măsuri de ajustare bugetară să-și arate efectele clar în această toamnă.
