<
Institutul Național de Statistică a publicat datele referitoare la performanța economică a României în al doilea trimestru al anului curent. Aceste date au fost aşteptate cu interes, întrucât primul trimestru a fost dezamăgitor, rata de expansiune economică fiind redusă, doar 0,6%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Mai mult, previziunile privind creșterea PIB pentru anul acesta sunt moderate, o prognoză realistă arătând o creștere anuală de 1,5%, în timp ce bugetul a fost elaborat pe o prognoză mult mai optimistă, de 2,5%.
Totuşi, al doilea trimestru oferă un strop de speranţă. Produsul intern brut a crescut cu 2,1%, în termeni anuali, ceea ce a dus la o creştere de 1,4% în primele şase luni ale anului, faţă de primul semestru al anului precedent.
Cifrele arată o performanță mai bună decât în primul trimestru. Al doilea trimestru (aprilie-iunie 2025) a adus o revitalizare a expansiunii economice. Luând în considerare doar aceste date, România se clasează printre statele europene cu cea mai rapidă creştere a PIB, după Danemarca şi Croația, dar nu trebuie să ne lăsăm păcăliţi. Creşterea economică pentru anul acesta rămâne sub semnul întrebării; unii analişti nu exclud o mică recesiune, iar evoluţia economică va depinde de reacţia la măsurile de ajustare bugetară implementate în a doua parte a anului.
Există o diferență notabilă între cele două trimestre, în ceea ce privește dinamica economiei? Răspunsul este afirmativ. Mai precis, în primul trimestru au fost puține sectoare care au contribuit la dezvoltarea economică. Majoritatea ramurilor economice au stagnat, iar unele au chiar înregistrat o descreştere a activităţii, cum ar fi industria, tehnologia informaţiei, activităţile profesionale şi cele culturale şi recreative. Singurele domenii care au înregistrat o creştere au fost construcţiile şi administraţia publică.
Spre deosebire de primele trei luni ale anului, în al doilea trimestru economia românească a avut două motoare de creştere. Cel mai important a fost din nou sectorul construcţiilor, cu o creştere a activităţii de 5,6% şi o contribuție semnificativă la expansiunea generală, urmat de industria tehnologiei şi comunicăţiilor, cu o creştere de 1,1%. Aceste cifre, deşi mici, au contribuit la o revitalizare a creşterii produsului intern brut.
O preocupare majoră rămâne sectorul industrial, care continuă să aibă o pondere scăzută în economie şi nu a contribuit la creştere. Dar, majoritatea sectoarelor au stagnat sau s-au contractat. Comerţul, serviciile profesionale, sectorul financiar şi agricultura nu au făcut excepţie. De asemenea, este relevantă scăderea continuă a ponderii agriculturii în economie.
Este de menționat că primele şase luni ale anului, perioada la care se referă datele statistice, nu au fost marcate de schimbări legislative sau de afaceri semnificative. Economia şi sistemul public au fost supuse doar regulilor introduse prin ordonanţa aferentă, care a vizat controlul cheltuielilor bugetare.
Alegerile prezidențiale se încheiaseră în a doua parte a lunii mai, cifrele bugetare erau îngrijorătoare, iar modificările fiscal-bugetare erau iminente. Astfel, redobândirea unui ritm mai bun în economie s-a realizat mai mult din inerție, pe baza dinamismului generat de consum.
În paralel, costurile cu salariile au crescut în majoritatea activităților economice, mai accentuat în sectorul privat, şi mai puţin în administrație. Scăderi ale costurilor forței de muncă au fost înregistrate în sectoarele serviciilor, turismului, recreerii sau activităților de suport. În concluzie, evoluția economiei în al doilea trimestru se află la un punct crucial, putând duce la dezvoltare sau la o recesiune.
