Premierul Ilie Bolojan prezintă noi măsuri fiscale la Palatul Victoria din București, 2 iulie 2025. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Anunțul premierului Ilie Bolojan privind noul pachet fiscal a fost criticat aspru de experții economici. „Creșterea taxelor pe valoare adăugată, a impozitului general, a accizelor și liberalizarea prețurilor la energie pot conduce la o inflație cu două cifre”, a declarat Adrian Codirlașu, președinte al Asociației Române a Profesioniștilor în Investiții.
Majoritatea noilor măsuri fiscale se concentrează pe populație, prin taxe indirecte (TVA, accize), în detrimentul reducerii cheltuielilor statului, a subliniat Adrian Codirlașu.
El a evidențiat diferența semnificativă între TVA-ul teoretic și cel efectiv perceput de stat (gap-ul TVA) – peste 30%, un nivel printre cele mai mari din Uniunea Europeană, depășit doar de Slovacia (cu un gap sub 15%).
„Cu siguranță există o problemă în colectarea TVA”, a afirmat specialistul, adăugând că o majorare a taxelor fără măsuri eficiente de combatere a evaziunii va afecta în continuare contribuabilii cinstiți. „O soluție ar fi implementarea taxării inverse, folosită deja în România într-o serie de sectoare cu un risc crescut de evaziune”, a explicat el.
Creșterea taxelor pe valoare adăugată, impozitului general, a accizelor și liberalizarea prețurilor energiei riscă să declanșeze o inflație cu două cifre, a avertizat Codirlașu.
Majorarea impozitării capitalului, în contextul cotelor mult mai mici ale Bulgariei, ar putea determina companiile să se mute în țara vecină, a atenționat expertul.
Scenariul principal pentru acest an este recesiunea
Expertul crede că, în urma acestui nou pachet fiscal, economia României va intra într-o perioadă de recesiune.
„Reducerea deficitului bugetar trebuia să plece de la reducerea cheltuielilor publice. Taxarea sectorului privat pentru excesele din ultimii ani ale bugetului de stat este profund inechitabilă. Comisia Europeană a indicat acest fapt de mai multe ori și a subliniat necesitatea gestionării mai eficiente a cheltuielilor, mai ales în domeniile salariale. De asemenea, România are, din 2018, cea mai costisitoare administrație publică din Uniunea Europeană”, a mai afirmat Codirlașu.
El a mai adăugat că în ultimii doi ani și jumătate s-au înregistrat cinci majorări fiscale, fiecare însoțită de promisiunea reducerilor de cheltuieli publice, fără ca promisiunea să fie respectată.
„Recent, în decembrie anul trecut, s-a majorat impozitarea pentru a ajunge la un deficit bugetar de 7%. Acest proiect, votat în februarie, este deja contrazis de datele economice, fără ca să se fi produs schimbări semnificative din punct de vedere economic. Această situație ridică semne de întrebare legate de profesionalismul, sau de abateri intenționate la nivelul planificării bugetare (publicarea de date inexacte pentru Parlament, investitorii și populație). Această situație contravine și planului pe 7 ani de reducere a deficitului bugetar agreat cu Comisia Europeană. Ce credibilitate mai are România pentru Comisie, investitori și populație? Se pare că cheltuielile publice scapă de sub control, indiferent de nivelul impozitării private.”, a concluzionat Adrian Codirlașu.
