Economistul Cristian Socol avertizează: România înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimele 25 de ani

Nistor Florin
5 Citit minim
Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25deani

Economistul Cristian Socol, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE), trage un avertisment într-o analiză exclusivă pentru Mediafax privind criza bugetară a României, care s-a transformat într-un dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și de austeritate implementate de Guvernul Bolojan au condus la cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, avertizează economistul.

Specialistul a analizat evoluția nivelului de trai al românilor în ultimele două decenii, perioadă marcată de multiple cicloane economice. Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o diminuare a puterii de cumpărare a salariului mediu net cu 5,3% în septembrie 2025 față de aceeași perioadă din anul anterior. Ultima lună cu o creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un avans de 1,3%, urmat apoi de scăderi de 2,4% în iulie și 5% în august.

De la perioade de creștere economică la declin economic

În primii ani după 2000, economia României a înregistrat o fază de avans, susținută de măsuri de majorare salarială semnificative, care au depășit rata inflației și au contribuit la creșterea nivelului de trai, explică Socol. „În primul deceniu după 2000, dezvoltarea economică s-a reflectat prin creșteri salariale importante, depășind inflația, ceea ce a condus la o îmbunătățire a puterii de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul salarial mediu ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.”

Evoluția salariului real în România în ultimele 25 de ani

Declinul economic al României a avut loc odată cu criza globală din 2008-2009, precizează economistul. Reducerile salariale din sectorul public, înghețarea veniturilor și majorarea TVA-ului au dus la mai mulți ani de scădere a puterii de cumpărare, cu scăderi de -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a avut un impact puternic asupra României, iar guvernul a înghețat și chiar redus salariile din sectorul public.” În 2012, declinul a fost întrerupt; salariile au fost majorate din nou, determinând o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul menționează că populația avea o putere de cumpărare apropiată de nivelul din 2008, sugerând o revenire completă după șase ani de stagnare.

Inflația și măsurile de austeritate au contribuit la cea mai mare scădere a puterii de cumpărare

În anii următori, puterea de cumpărare a crescut din nou, fiind cel mai rapid avans al salariilor reale din ultimele două decenii. „Între anii 2015 și 2019, nivelul de trai al salariului mediu s-a dublat.” După această perioadă favorabilă, pandemia, criza energetică, conflictul din Ucraina și inflația din 2020-2022 au suspendat această evoluție. Cristian Socol afirmă că, deși salariile nominale au crescut, scumpirile au determinat scăderea salariului real pe tot parcursul anului 2022. Situația s-a ameliorat ușor în 2023, când inflația s-a temperat, iar forța de muncă a impulsionat creșterea salarială până la un maxim de +8%.

De asemenea, Socol evidențiază schimbările recente, marcate de inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și politici de austeritate. Puterea de cumpărare a avut o scădere accentuată în ultimele trei luni, ceea ce a condus la o reducere substanțială a consumului. Astfel, România înregistrează cea mai abruptă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani și al doilea cel mai mare declin în Uniunea Europeană, conform datelor oficiale Eurostat.

„Reversul de trend s-a produs în 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate au determinat o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele trei luni, puterea de cumpărare a scăzut semnificativ, generând o reducere a consumului.”

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Datoria externă a României a crescut semnificativ în 2025: +18 miliarde de euro față de începutul anului, atingând un total de 221 de miliarde de euro, aproape 60% din PIB.

Alte promisiuni pentru viitor: „Taxa pe valoare adăugată sau alte impozite nu vor fi majorate anul următor. Condiția este consolidarea unui buget solid.”

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *